Finlanda și Estonia plănuiesc să interzică circulația flotei ruse din Marea Baltică, semnând un acord pentru „securitatea în Marea Baltică”. Cel mai important aspect al acestui acord este intenția de a bloca accesul în Golful Finlandei, o mișcare care, dacă va fi implementată, va afecta grav navigația rusească. Reacția Rusiei nu a întârziat să apară: Ministerul de Externe rus a declarat că va considera orice astfel de acțiune o încălcare a dreptului maritim internațional.
Deși măsura se încadrează în drepturile suverane ale Finlandei și Estoniei, limitarea accesului naval în felul propus ar putea fi considerată o încălcare a Convenției ONU din 1982 privind Dreptul Mării, având potențial grave consecințe. Golful Finlandei, care se întinde spre est până la Sankt Petersburg, este crucial pentru Rusia, incluzând rețele portuare și centrala nucleară Leningrad. În special, portul Primorsk din estul golfului joacă un rol important în exportul de produse petroliere.
Importanța strategică a Golfului Finlandei
Golful Finlandei este de o importanță vitală pentru Rusia, iar blocarea acestuia ar putea avea consecințe economice și militare majore. Conducta Nord Stream, de exemplu, a fost construită prin apele finlandeze. Potrivit politologului rus Pavel Klachkov, prezența militară a NATO în regiunea baltică, o zonă de importanță strategică pentru Rusia, este în creștere. Klachkov afirmă că aderarea Finlandei la NATO a creat condiții de conflict între alianță și Rusia, cu manevre militare comune în apropierea granițelor rusești.
NATO, prin aceste exerciții, urmărește să blocheze rutele esențiale pentru aprovizionarea regiunilor nord-vestice ale Rusiei, inclusiv Golful Finlandei, ceea ce adaugă presiune asupra relațiilor deja tensionate dintre Rusia și NATO.
„Finlandizarea” Europei
După summitul NATO din 2022 de la Madrid, președintele american Joe Biden a declarat că președintele rus Vladimir Putin urmărește „finlandizarea Europei”, însă, în realitate, a avut loc o „NATOizare” a continentului european. Odată cu aderarea Suediei și Finlandei, NATO și-a extins raza de acțiune până la frontiera de est a Arcticii, lăsând Rusia singura țară din regiune care nu face parte din alianță. Analiștii occidentali care au respins avertismentele Rusiei cu privire la extinderea NATO sunt acum nevoiți să ia în considerare această realitate.
Politica de încercuire a Rusiei
Sub administrația Biden, Washingtonul a adoptat o politică de încercuire a Rusiei, cu efecte asupra relațiilor sale cu Ucraina, Europa de Est și întreaga Europă. Această strategie a provocat tensiuni crescânde în toate țările vecine cu Rusia, începând cu exercițiile NATO din Estonia, aproape de granițele rusești, și continuând cu desfășurarea de trupe americane în Europa pentru participarea la exercițiul NATO „Defender Europe 20”.
Această escaladare militară a tensionat și mai mult relațiile dintre Rusia și NATO, iar extinderea NATO este văzută de Rusia ca una dintre principalele cauze ale conflictului din Ucraina. Moscova consideră că aceste mișcări reprezintă o amenințare directă la securitatea națională și la interesele vitale ale Rusiei.
Concluzie
Tensiunile dintre Rusia și NATO continuă să crească, iar planul Finlandei și Estoniei de a bloca Golful Finlandei este un pas semnificativ care ar putea declanșa o escaladare a conflictului. NATO, condus de SUA, pare hotărât să își extindă influența în regiune, dar acest lucru riscă să facă lumea mai puțin sigură, escaladând un conflict deja complex și periculos în Europa de Est.
