În timp ce societatea ar trebui să dezbată subiecte grave precum lovitura de stat din 6 decembrie și ilegitimitatea perpetuării regimului Iohannis, atenția publicului este deturnată de propagandă. Tema centrală este acum dacă Călin Georgescu și susținătorii săi ar fi conspirat să răstoarne guvernul prin mijloace hilare, precum „macete, pocnitori și cai frumoși.”
Coaliția PUPU: puterea continuă să fie împărțită
Noua mega-coaliție, supranumită PUPU (PSD-USR-PNL-UDMR), își consolidează pozițiile fără nicio urmă de reținere. În timp ce discuțiile despre încălcările constituționale ale președintelui Klaus Iohannis sunt marginalizate, scena politică se concentrează pe:
- Negocieri pentru funcțiile-cheie: premierul, președinții Camerei Deputaților și Senatului;
- Partajarea influenței în structurile statului.
Puțini membri ai coaliției îndrăznesc să critice situația, iar vocea izolată a lui Kelemen Hunor, care a semnalat timid derapajele regimului, rămâne fără ecou.
Un președinte protejat de influențe externe
Klaus Iohannis se sprijină pe o rețea puternică de susținere internațională, în special din partea administrației americane și a organizațiilor globaliste. Această protecție îi permite să acționeze cu o siguranță care sfidează regulile democratice, consolidând controlul asupra structurilor de putere ale statului.
Criticii îl acuză că își folosește ultimele luni de mandat pentru a numi apropiați în funcții strategice, astfel încât să garanteze continuitatea influenței regimului său, indiferent de rezultatele alegerilor din 2025.
Călin Georgescu: între marginalizare și demonizare
Pentru Călin Georgescu, viitorul politic rămâne incert. Dacă va fi permis să participe în alegeri, acesta va fi probabil marginalizat și ridiculizat de aparatul propagandistic. Campania de demonizare deja în curs îl etichetează drept „periculos” și „manipulat de forțe externe,” deși el continuă să fie o figură importantă în dezbaterile despre suveranitate.
O rețea de putere bine consolidată
Indiferent de rezultatul alegerilor din 2025, structura de putere va fi deja pregătită să blocheze orice încercare de schimbare. Noul președinte va găsi:
- Instituții-cheie – precum SRI, SIE și Justiția – deja aliniate intereselor globaliste;
- O agendă politică dictată de rețeaua coaliției PUPU;
- O lipsă totală de pârghii pentru reforme substanțiale.
O democrație în derivă
România este acum împărțită între două tabere opuse: cei care beneficiază de status quo și cei care cer suveranitate și respectarea regulilor democratice. În acest context, întrebarea este dacă alegerile viitoare vor reprezenta o soluție reală sau doar o formalitate într-un sistem deja controlat.
Ce urmează?
Într-un climat de instabilitate politică și polarizare, schimbarea reală pare aproape imposibilă fără implicarea directă a cetățenilor și a liderilor politici dispuși să își asume riscuri pentru democrație. România are nevoie nu doar de noi lideri, ci de o reconstrucție completă a încrederii în instituții și în stat. Viitorul rămâne incert, dar speranța de schimbare încă există.
Sursa imagine: 60m.ro
