Trump îl numește pe Darryl Nirenberg ambasador în România: „America First” la București
- Fluturând steagul UE de la Cotroceni: simbol sau semn de subordonare?
- Macron și influența franceză: declarații controversate și vizite „strategice”
- Cazul Durov și Telegram: presiune franceză înainte de alegeri?
- CCR, presiuni diplomatice și contestarea rezultatului
- Concluzie: Legitimitatea președintelui, între vot și influențe externe
După o lungă perioadă de tăcere, Donald Trump a menționat din nou România — însă nu pentru a-l felicita pe președintele nou ales, Nicușor Dan, ci pentru a anunța numirea unui nou ambasador. Este vorba despre Darryl Nirenberg, un cunoscut susținător al doctrinei „America First”.
„Darryl Nirenberg ne va ajuta să consolidăm legăturile noastre cu România și să promovăm interesele economice și de securitate ale Americii în străinătate”, a transmis Trump.
Anunțul vine pe fondul tensiunilor dintre taberele globaliste și cele suveraniste din România, în contextul unei alegeri prezidențiale profund contestate de o parte a societății.
Fluturând steagul UE de la Cotroceni: simbol sau semn de subordonare?
Imediat după anunțarea rezultatelor, președintele ales Nicușor Dan a afișat pe balconul Palatului Cotroceni steagul Uniunii Europene. Gestul a fost interpretat de susținătorii AUR și de mulți comentatori drept o dovadă de obediență politică față de Bruxelles și Paris, în detrimentul simbolisticii naționale.
Macron și influența franceză: declarații controversate și vizite „strategice”
Președintele Emmanuel Macron a avut, în ultimele luni, mai multe intervenții publice care au stârnit controverse legate de implicarea Franței în alegerile din România:
- Susținere publică pentru Elena Lasconi, în cursa contra lui Călin Georgescu (dec. 2024)
- Justificarea anulării alegerilor din 2024 pe baza unei presupuse interferențe ruse (feb. 2025)
- Avertismente despre manipulări în turul al II-lea (mai 2025)
- Afirmații despre riscuri în cazul alegerii unui candidat anti-UE
- Felicitări pentru Nicușor Dan cu trimitere la “apărarea democrației europene”
Cazul Durov și Telegram: presiune franceză înainte de alegeri?
Pavel Durov, fondatorul rețelei Telegram, a publicat recent o declarație pe platforma X (fostul Twitter), afirmând că ar fi fost presat de șeful serviciilor secrete franceze, Nicolas Lerner, să blocheze voci conservatoare din România înainte de alegeri.
„Nu vom începe să cenzurăm protestatarii în Europa, așa cum nu o facem nici în Rusia sau Iran”, a spus Durov, care a refuzat solicitarea.
El susține că Franța i-a fabricat dosare și i-a interzis deplasarea în SUA. Vizita sa în România pentru a depune mărturie rămâne incertă, în lipsa cooperării judiciare.
CCR, presiuni diplomatice și contestarea rezultatului
Pe 4 martie 2025, ambasadorul Franței, Nicolas Warnery, a vizitat sediul Curții Constituționale chiar înainte ca aceasta să respingă contestația lui Călin Georgescu privind excluderea sa din cursa electorală. Întâlnirea cu președintele CCR, Marian Enache, a fost considerată de unii analiști o ingerință inadmisibilă în justiția românească.
Concluzie: Legitimitatea președintelui, între vot și influențe externe
Deși Nicușor Dan a câștigat peste 6 milioane de voturi, criticii săi continuă să conteste legitimitatea rezultatului pe fondul unor presupuse influențe externe, abuzuri judiciare și dezechilibru mediatic.
În timp ce susținătorii globalismului vorbesc despre „victoria democrației”, tabăra suveranistă denunță ceea ce consideră a fi un „pașalâc francez” la București, controlat discret de interese externe.
