În ultimii ani, presa mainstream din România s-a transformat radical. De la misiunea de watchdog al democrației, multe redacții par să fi trecut de partea Puterii. Fie că e vorba de pandemie, războiul din Ucraina, crize economice sau scandaluri politice, reacțiile presei tind mai degrabă să justifice decât să ancheteze.
De ce? Urmează banii și influența.
Bani publici, fonduri europene și sprijin corporatist
În spatele acestei schimbări stau sume uriașe din bugetul de stat, granturi UE și sponsorizări private, care ajung la redacții. Când finanțarea vine de la cei pe care ar trebui să-i critici, libertatea editorială devine negociabilă.
Presa funcționează tot mai mult ca un cor sincronizat, evitând subiectele incomode și amplificând discursul oficial. Ceva ce în trecut ar fi fost considerat corupție sau abuz este acum tratat ca „o greșeală de comunicare”.
Jurnalism de tip fan-club: când critica devine pericol
Critica reală este marginalizată. Scandalurile politice sunt tratate cu umor, gafele devin „strategie”, iar opinia publică este bombardată cu titluri care par desprinse dintr-un comunicat de PR. Termeni precum „economia duduie” contrastează cu realitatea din portofelul cetățeanului.
Publicul simte ruptura, dar este confuz. Trăim într-o versiune modernă a zicalei „Mircea, fă-te că lucrezi”.
Unde este adevărul jurnalistic?
Multe instituții media care se prezintă ca „echilibrate” și „obiective” au devenit purtători de cuvânt ai Puterii. Conceptul de libertate a presei e invocat mai mult ca decor decât ca practică reală. Adevărul? E tot mai des ignorat sau împins în afara scenei.
Concluzie: Ne așteaptă 4 ani de presă obedientă?
Dacă tendințele actuale continuă, România riscă să piardă complet rolul esențial al presei într-o democrație sănătoasă. În loc de întrebări incomode, vom vedea aplauze. În loc de investigații, vom primi comunicate. Iar în loc de jurnalism, PR politic ambalat frumos.
