Dreapta a obținut victorii semnificative în alegerile europarlamentare de ieri în multe țări europene, culminând cu Franța, unde Emmanuel Macron a fost nevoit să convoace alegeri parlamentare pentru 30 iunie și 7 iulie, după ce partidul său a suferit o înfrângere devastatoare.
Acest lucru s-a mai întâmplat în trecutul Franței, uneori cu succes, cum a fost cazul lui Mitterrand în 1988, și alteori fără succes, cum a fost cazul lui Chirac în 1997, care a fost nevoit să coabiteze cu socialiștii și prim-ministrul Jospin.
Lovitura pentru Macron a fost enormă, deoarece guvernează cu un partid care a devenit acum o mare minoritate, iar el mai are trei ani de mandat prezidențial. De data aceasta, probabilitatea de a coabita cu Le Pen este foarte mare, și cu siguranță, Franța nu va fi aceeași după aceste alegeri.
Schimbarea politică majoră care a avut loc ieri la urne, cu victoria zdrobitoare a partidului lui Marine Le Pen asupra celui al lui Emmanuel Macron, cu 31,5% față de 14,6%, a fost semnificativă. Președintele francez nu mai are legitimitate politică.
Schimbări rapide au avut loc și în Germania, unde partidul lui Olaf Scholz, precum și celelalte partide din coaliția de guvernământ, au suferit o înfrângere zdrobitoare.
Scorurile slabe ale partidelor din coaliția de guvernare, poziția secundă a dreptei cu AfD și apariția noului partid „Alianța Sarah Wagenknecht” schimbă dramatic situația politică. Practic, guvernul Scholz a pierdut orice legitimitate și acum guvernează Germania ca o minoritate.
Acest lucru era evident în sondaje, dar acum avem rezultatele oficiale. Bild a comentat rezultatul ca fiind „catastrofal” pentru Olaf Scholz și coaliția sa, cerând alegeri anticipate. Publicația consideră că partidele din coaliția de guvernare „dau impresia că luptă doar pentru ele însele și ignoră problemele importante”.
„Deoarece guvernul evident nu are puterea și clarviziunea necesară pentru un nou început, singura opțiune sunt alegerile anticipate”, susține Bild.
Atât în cazul lui Macron, cât și al lui Scholz, există un punct comun important: poziția lor față de războiul din Ucraina. Aceasta a fost respinsă masiv, iar cetățenii europeni au arătat că nu doresc implicarea țărilor lor într-un posibil conflict militar cu Rusia, care ar putea duce la dezastre nucleare.
Rezultatele din Germania sunt următoarele:
- CDU/CSU: 29 de mandate, 30,3% din voturi
- AfD: 15 mandate, 15,6% din voturi, câștigând în total 6 mandate
- SPD: 14 mandate, 14,1% din voturi, pierzând în total 2 mandate
- Verzii: 12 mandate, 12% din voturi, pierzând în total 9 mandate
În Italia, Frații Italiei, partidul premierului Giorgia Meloni, avea un avans clar, cu un procent de până la 30%, cu o diferență semnificativă față de Partidul Democrat de centru-stânga, în timp ce Mișcarea Cinci Stele nu se așteaptă să depășească 14%.
Procentaje similare (până la 10%) au fost înregistrate de Forza Italia și Liga lui Matteo Salvini. Italia, care deține 76 dintre cele 720 de mandate în noul Parlament European, ar putea juca un rol crucial în echilibrele de putere din cadrul Uniunii.
Procentajele Fraților Italiei au rămas relativ stabile din 2022, când Meloni a devenit premier.
În Spania, Partidul Popular de dreapta și socialiștii premierului Pedro Sánchez au ocupat primele două locuri, cu o mică diferență de voturi. Partidul de dreapta Vox a înregistrat o creștere, în timp ce în stânga, partidul Sumar al vicepremierului Yolanda Díaz a prevalat asupra Podemos.
În Olanda, alianța dintre laburiști și stânga verde (PvdA/GL), condusă de fostul vicepreședinte al Comisiei Europene Frans Timmermans, a ieșit pe primul loc, dar Partidul Libertății de dreapta (PVV), care a câștigat alegerile naționale din noiembrie, a terminat pe locul al doilea, cu o mică diferență. Liderul său, Geert Wilders, este mulțumit de creșterea semnificativă față de alegerile europene din 2019, când a obținut un singur europarlamentar.
Al treilea partid care a obținut un procentaj de două cifre este Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD), de centru-dreapta, neoliberal.
Analiștii europeni comentează că procentele ridicate ale lui Wilders din ultimele luni indică ascensiunea dreptei în Europa. PVV a declarat în repetate rânduri că dorește să schimbe Europa „din interior”. Europarlamentarii săi vor căuta să se alăture Grupului Identitate și Democrație, fondat în 2019 de Marine Le Pen.
În Austria, Partidul Libertății (FPÖ) de dreapta a ieșit clar câștigător, lăsând pe locul al doilea Partidul Popular aflat la guvernare și pe locul al treilea social-democrații, cu o mică diferență.
Liderul FPÖ, Herbert Kickl, a numit rezultatul „istoric”. Votul a fost considerat o repetiție generală pentru alegerile naționale care vor avea loc mai târziu în acest an. Sondajele arată că FPÖ va avea un avans și mai mare în acea confruntare.
Sloganul central al partidului de dreapta a fost „Opriți nebunia UE”, reflectând euroscepticismul său și percepția Uniunii Europene ca o forță beligerantă în războiul din Ucraina.
Războiul din Ucraina și poziția UE au fost factori decisivi în obținerea acestor rezultate electorale, cetățenii înțelegând că o mare parte din dificultățile lor economice se datorează acestor politici.
Marele câștigător al nopții electorale în Europa este grupul politic de dreapta ID (Marine Le Pen și alții), care a câștigat 13 mandate. De asemenea, conservatorii și reformiștii europeni sunt acum mai puternici, ridicând totalul mandatelor pentru grupurile de dreapta la 133 (ECR 71 + ID 62).
Desigur, totalul mandatelor în Parlamentul European este de 720. Însă, ceea ce s-a întâmplat în alegerile europene de ieri a fost începutul unei contestări. Continuarea va fi la alegerile naționale ale statelor membre ale UE. Actualele guverne europene au primit câteva mesaje. Dacă le ignoră, pur și simplu vor fi înfrânte.
