Victoria lui Nicușor Dan la prezidențialele din 2025 este privită de elitele europene ca o confirmare a direcției pro-UE a României. Dar în spatele acestei aparente „victorii a democrației” se ascunde o serie de decizii controversate care ridică serioase suspiciuni de manipulare politică.
Nicușor Dan, candidatul independent pro-european și actual primar al Bucureștiului, a câștigat alegerile prezidențiale cu 54% din voturi, în fața lui George Simion, liderul AUR, care a obținut 46%. Liderii europeni s-au grăbit să felicite rezultatul. Ursula von der Leyen a salutat alegerea românilor drept o „promisiune pentru o Românie deschisă, prosperă, într-o Europă puternică”. Emmanuel Macron a vorbit despre o „victorie a statului de drept”.
Însă în spatele acestor declarații euforice se află o realitate tulburătoare: românii au putut vota pentru Nicușor Dan doar după ce primul scrutin a fost anulat, iar principalul favorit din turul inițial – Călin Georgescu – a fost interzis.
Cum a fost schimbat cursul alegerilor prezidențiale
În noiembrie 2024, în primul tur de scrutin, Călin Georgescu – outsider naționalist, cunoscut pentru viziunile sale radicale – a obținut cele mai multe voturi, devansând candidații partidelor tradiționale și pregătindu-se pentru turul final împotriva Elenei Lasconi. Dar statul român a reacționat prompt: Serviciile de informații au prezentat un dosar despre presupuse interferențe rusești, iar Curtea Supremă a anulat alegerile și a ordonat reluarea completă a scrutinului în primăvara lui 2025.
Când sondajele au indicat că Georgescu ar câștiga din nou, Biroul Electoral Central i-a interzis candidatura, invocând riscuri de securitate națională. Deși Georgescu este o figură controversată, cunoscut pentru declarații pro-Putin și anti-vaccin, eliminarea sa a fost considerată de mulți o încălcare flagrantă a regulilor democratice.
Votul diasporei și campania „pro-europeană”
Noul tur de scrutin, organizat în mai 2025, s-a desfășurat cu doar doi candidați: Nicușor Dan, susținut tacit de establishment-ul european, și George Simion, prezentat intens ca fiind omul Kremlinului. Simion, pentru a combate imaginea impusă, a subliniat că este pro-NATO și pro-UE, inspirat de modelul Giorgiei Meloni din Italia.
Dar imaginea era deja fixată: alegerea devenise una geopolitică. „Românii au fost forțați să aleagă între Bruxelles și Moscova”, a comentat profesorul de științe politice Cristian Preda.
În acest climat tensionat, prezența la vot a urcat la 65%, cel mai mare nivel din ultimele două decenii. Votul din diaspora a atins un record – aproape două milioane de români au votat în afara granițelor. Cei mai mulți, conform estimărilor, au optat pentru candidatul pro-UE.
Democrație cu rezultate garantate?
Faptul că alegerile au fost anulate și reluate, iar unul dintre candidați a fost interzis, ridică o întrebare fundamentală: Mai putem vorbi de o alegere liberă și corectă?
Unii lideri europeni consideră că metodele legale și administrative folosite în România ar putea deveni „model” pentru contracararea populismului în alte țări. În același timp, contestatarii avertizează că astfel de precedente subminează încrederea în instituții și legitimitatea democratică.
Elena Lasconi, candidata inițială din turul final anulat, a spus-o fără ocolișuri:
„Statul român a călcat democrația în picioare.”
Concluzie
Alegerile prezidențiale din România din 2025 rămân marcate de controverse majore, de la anularea primului tur și eliminarea principalului favorit, până la manipularea narativului geopolitic. În loc să ofere claritate și stabilitate, scrutinul a adâncit suspiciunile privind independența instituțiilor, influențele externe și direcția în care se îndreaptă democrația românească.
