Banca Centrală Europeană nu va permite un colaps al creditorilor eleni deoarece s-ar crea un efect de domino, fiind afectate şi alte bănci europene, a declarat ministrul de stat Alekos Flabouraris.
‘BCE nu va lăsa băncile din Grecia să intre în colaps. Ei ştiu că dacă sistemul bancar elen se prăbuşeşte, va exista un efect de domino’, a afirmat oficialul elen la postul de televiziune Mega.
Vineri, Banca Centrală Europeană a majorat din nou plafonul liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinată creditorilor eleni, susţin surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Săptămâna aceasta, BCE a majorat plafonul cu 1,1 miliarde de euro iar săptămâna trecută, cu 2,3 miliarde de euro.
Conform agenţiei elene ANA, BCE a majorat cu 3,3 miliarde de euro finanţarea de urgenţă pentru creditorii eleni, care pot accesa acum fonduri totale de 87,4 miliarde de euro. Capitalul tampon de lichiditate s-a menţinut la aproximativ trei miliarde de euro, astfel încât Banca Centrală a Greciei şi BCE să poată reacţiona în caz de urgenţă.
‘Majorarea ELA a fost aprobată, toţi membrii Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene se aşteaptă la evoluţii pozitive după summitul de luni’, când Eurogrupul va analiza situaţia Greciei, susţin sursele.
Instituţia de la Frankfurt a majorat finanţarea de urgenţă pentru creditorii eleni ca răspuns la cererea Băncii Greciei, îngrijorată de retragerile record din depozitele bancare. Pe fondul temerilor privind ieşirea Greciei din zona euro (Grexit), persoanele fizice şi juridice au retras din conturi miliarde de euro. Aceste evoluţii au forţat instituţiile financiare elene să devină dependente de finanţarea de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei.
Oficialii BCE şi-au exprimat îngrijorarea că băncile elene vor putea luni să-şi deschidă sucursalele, susţin sursele. Retragerile din depozitele băncilor elene au crescut până la aproximativ două miliarde de euro în ultimele trei zile, iar ritmul retragerilor zilnice s-a triplat după colapsul discuţiilor cu creditorii. Cele două miliarde de euro retrase din bănci de deponenţii greci începând de luni şi până miercuri reprezintă aproximativ 1,5% din depozitele populaţiei şi companiilor în valoare de 133,6 miliarde de euro care se aflau la băncile greceşti la finele lunii aprilie.
Joi, reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro dedicată Greciei s-a încheiat fără niciun rezultat. Preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, l-a întrebat pe Benoit Coeure, membru al Consiliul guvernatorilor BCE, dacă băncile elene vor reuşi să-şi deschidă vineri sucursalele. Coeure a răspuns: ‘Mâine, da. Luni, nu ştiu’.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România. AGERPRES
