Războiul dintre Israel și Iran a intrat într-o fază critică, după ce atacuri aeriene au vizat mai multe situri nucleare și militare iraniene. Există temeri reale privind riscul unei catastrofe radioactive, posibila implicare a altor state NATO și regionale, dar și consecințe pe termen lung pentru securitatea globală.
Situația pe teren: Atacuri asupra infrastructurii nucleare
Forțele israeliene au atacat instalații cheie de îmbogățire a uraniului din Iran, precum Natanz, Fordo și Isfahan, dar și fabrici de rachete și comandamente militare. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat că, până acum, nivelul radiațiilor la Natanz nu a crescut, iar pagubele semnificative la infrastructura subterană nu sunt confirmate.
Deși pe rețelele sociale circulă informații despre posibile scurgeri radioactive, AIEA susține că nu există dovezi clare. Infrastructura subterană și sistemele de rezervă par să fi limitat efectele atacurilor.
Risc radioactiv: cât de reală e amenințarea?
Un dezastru nuclear ar necesita distrugerea masivă a stocurilor de uraniu îmbogățit sau a reactoarelor active, ceea ce nu s-a întâmplat până acum. Centrala de la Bushehr nu a fost vizată, iar atacurile s-au concentrat pe facilități de îmbogățire, nu pe reactoare. Experții notează că uraniul îmbogățit este greu de dispersat în atmosferă fără explozii masive sau incendii, iar sistemele de oprire de urgență par să fi funcționat.
Cu toate acestea, escaladarea conflictului ar putea crește semnificativ riscurile. Premierul Qatarului a avertizat asupra posibilității contaminării apelor Golfului Persic dacă ar avea loc o eliberare masivă de material radioactiv.
Pierderi umane și impact militar
Conform presei din Iran, atacurile au dus la moartea a 78 de iranieni (civili și militari), inclusiv lideri din sectorul nuclear, precum și a doi civili israelieni. Deocamdată, nu există confirmări privind pierderi majore de infrastructură energetică sau petrolieră.
Reacții internaționale
- Statele Unite: Liderul de la Casa Albă s-a declarat optimist, sugerând că atacurile ar putea afecta semnificativ programul nuclear iranian, deși experții spun că Iranul ar putea continua îmbogățirea uraniului.
- Rusia: Președintele Putin a condamnat atacurile Israelului, invocând încălcarea Cartei ONU și propunând mediere pentru dezescaladare.
- China: A cerut calm și a promis un rol constructiv, dar nu sprijin militar.
- Iran: Amenință cu represalii extinse asupra Israelului și a bazelor militare ale oricărei țări care ar interveni în conflict.
Escaladare și incertitudine
Riscul ca războiul să se extindă implicând și alte state regionale sau membri NATO este real, mai ales dacă atacurile vor viza direct reactoare nucleare sau infrastructură critică. O altă necunoscută majoră este capacitatea opoziției de la Teheran de a schimba echilibrul de putere în Iran, aspect speculat tot mai des în presa internațională.
Concluzie
Conflictul Israel–Iran rămâne extrem de volatil, cu riscuri reale pentru securitatea regională și globală. Deocamdată, o catastrofă radioactivă a fost evitată, dar escaladarea rămâne posibilă. Reacțiile marilor puteri globale vor fi decisive pentru prevenirea unui dezastru de proporții.
