În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România 2025, candidatul „independent” Nicușor Dan a obținut 53,6% din voturi (6.168.642 voturi), în timp ce contracandidatul său, liderul AUR George Simion, a obținut 46,4% (5.339.053 voturi), potrivit datelor oficiale ale Autorității Electorale Permanente.
Deși în turul I Simion conducea cu aproape 20 de puncte procentuale, înfrângerea sa a fost rapid acceptată. A transmis două mesaje video în care și-a recunoscut înfrângerea, afirmând în limba engleză că „nu poate acuza fraude electorale majore”.
Totuși, susținători ai AUR și voci din presa externă au ridicat semne de întrebare privind schimbările bruște din votul diasporei și posibila manipulare a procesului electoral.
Rolul diasporei și creșterea prezenței în turul II
O schimbare majoră între cele două tururi a fost implicarea masivă a diasporei. Dacă în turul I au votat aproximativ 750.000 de români din afara țării, în turul al doilea prezența a ajuns la peste 1,6 milioane — o dublare care a compensat diferența dintre candidați.
În Italia, de exemplu, Simion obținuse 73,6% în primul tur, iar Dan doar 14,9%. În turul II, scorul a fost 66,7% pentru Simion și 32% pentru Dan, cu o prezență dublată. În Republica Moldova, Dan a câștigat 88% din voturi în turul II, comparativ cu doar 12% pentru Simion — o schimbare radicală față de turul I.
Acuză influențe externe și manipulare electorală
Simion și reprezentanți AUR au sugerat că alegerile au fost influențate politic și logistic, prin implicarea diasporei, transportul organizat al votanților și presiuni externe. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a votat pentru Dan și a încurajat deschis participarea moldovenilor cu cetățenie română.
Reprezentanți AUR au declarat că ar fi existat o strategie pregătită pentru contestarea rezultatelor, dar că Simion ar fi fost „forțat” să accepte rezultatul. Se sugerează că ar fi fost amenințat cu dosare, sancțiuni sau chiar scoaterea partidului în afara legii.
AUR acuză „capturarea statului” și direcția impusă de UE
Marius Lula, prim-vicepreședinte AUR, a afirmat că „România este un stat ocupat”, unde instituțiile sunt „politizate” și „statul de drept este selectiv aplicat”. AUR și-a concentrat campania pe teme suveraniste și economice, contestând implicarea României în conflictul din Ucraina și respingând linia globalistă susținută de UE.
