Actuala situație complicată a Greciei este rezultatul greșelilor și atitudinii extrem de îngăduitoare a Europei în ultimele decenii, precum și al istoriei stângii grecești în perioada postbelică, a subliniat într-un interviu acordat agenției France Presse profesorul greco-francez de geopolitică la Universitatea Panthéon-Sorbonne, Georges Prevelakis.
După intrarea Greciei în Comunitatea Economică Europeană (CEE), în anul 1981, această țară a fost tratată în mod neglijent și tolerant de partenerii europeni, care nu au exercitat vreun control asupra ei și nici nu i-au impus ținte privind rezultatele economice. ‘Grecia a fost considerată o mică țară marginală, privită cu o admirație romantică pentru istoria ei antică, astfel că Europa a acceptat să-i ofere un fel de rentă economică’, subliniază analistul citat.
El amintește în acest context că intrarea Greciei în CEE coincide cu preluarea conducerii guvernului de către Andreas Papandreou, liderul de atunci al partidului PASOK (socialist), care înainte militase împotriva Europei, dar și-a revizuit apoi discursul când a început să primească fondurile europene.
‘Toată lumea știa că creșterea economică se baza pe banii europeni acordați fără control și redistribuiți de statul grec. Era o falsă prosperitate, capacitățile de producție grecești s-au prăbușit, țara a început să cumpere totul din exterior, fapt care convenea și țărilor europene exportatoare’, sintetizează Georges Prevelakis evoluția Greciei.
Mai mult decât atât, aceste ‘raporturi nesănătoase’ între Grecia și CEE — devenită între timp Uniunea Europeană — s-au perpetuat și după intrarea Greciei în zona euro. ‘Grecii au considerat astfel că pot face orice fără să suporte consecințele, pentru că erau protejați de Europa, fapt care a adus la putere elementele cele mai oportuniste ale clasei politice’, explică el în continuare. ‘Toți oamenii serioși care au dorit să spună țării că trebuie să muncească au fost desconsiderați, întrucât Europa sărea mereu să salveze Grecia și niciuna dintre părți nu vroia să accepte realitatea’, punctează Georges Prevelakis, care este și reprezentantul Greciei la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Abia când a izbucnit criza din anii 2009-2010 au apărut primele divergențe între Grecia și Europa, după ce troica creditorilor internaționali (UE-FMI-BCE) a intrat în ministerele Greciei și a înțeles, în sfârșit, amploarea problemelor acestei țări. Cu toate acestea, nu s-a reușit nici atunci impunerea de reforme unei administrații refractară la orice schimbare și care-și apără propriile interese. În fața blocării reformelor, s-a recurs la soluția austerității, care a condus la actuala recesiune economică și la câștigarea alegerilor de cei care sunt pentru ruptura de Europa, explică în continuare expertul intervievat de AFP.
În prezent, ceea ce vedem începând să se contureze în Grecia este o alianță între extrema stângă și extrema dreaptă, astfel că societatea se divizează între o componentă modernistă pro-europeană și una mai tradiționalistă, cum se mai întâmplă, de exemplu, în Turcia sau în Rusia, avertizează Georges Prevelakis.
În opinia sa, istoria stângii grecești după al Doilea Război Mondial explică în mare măsură atitudinea guvernului condus de Alexis Tsipras, liderul stângii radicale Syriza. ‘Stânga grecească, moștenitoarea mai multor ramuri ale comunismului grec și a tradiției rezistenței în fața ocupației naziste, trăiește acum coșmarul repetării înfrângerii din anii ’40’, când a fost învinsă de britanici — ajutați ulterior și de americani — în războiul civil ce a urmat acestei ocupații, amintește el.
Așadar, ‘la ora actuală, în loc să-și asume angajamente într-un acord cu creditorii, fapt care ar fi perceput de ei (cei care conduc Grecia n.red.) ca o înfrângere morală ce ar putea face ca Syriza să-și piardă electoratul de bază, guvernul preferă să-și asume riscul unei înfrângeri eroice care ar prezerva capitalul moral al stângii’, estimează în încheiere Georges Prevelakis. AGERPRES
