Acuzat că a făcut creditorilor internaționali concesii la capitolul bugetului apărării, guvernul de la Atena susține că nu a propus nicio diminuare a acestuia, deși scrisoarea trimisă de premierul Alexis Tsipras instituțiilor financiare internaționale relevă date concrete în acest sens, consemnează agenția EFE.
‘Nu au fost, nu sunt și nu vor fi propuneri ale guvernului grec pentru a reducere a cheltuielilor apărării’, au declarat agenției spaniole de presă responsabili din cadrul guvernului grec.
Totuși, în scrisoarea trimisă creditorilor internaționali de premierul Tsipras, publicată miercuri chiar de guvernul grec, acesta propune o reducere a bugetului apărării cu 200 de milioane de euro în anul 2016 și cu 400 de milioane în 2017, printr-o serie de măsuri ce includ și diminuarea efectivelor armatei, precum și a achiziției de noi echipamente. Aceasta pare a fi de fapt o propunere de compromis, întrucât guvernul grec a propus inițial o reducere de 200 de milioane de euro atât pentru anul 2016, cât și pentru 2017, dar creditorii internaționali au cerut o reducere de 400 de milioane de euro pentru fiecare an.
Pe de altă parte, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut marți Greciei să-și respecte angajamentele asumate față de Alianță, el subliniind că nu bugetul apărării este cauza actualelor dificultăți economice ale acestei țări.
Dintre cele 28 de state membre ale NATO, în prezent numai cinci respectă recomandarea Alianței de a aloca apărării cel puțin 2% din PIB, respectiv SUA, Marea Britanie, Grecia, Polonia și Estonia.
Înaintea crizei din anul anul 2008, bugetul grec al apărării reprezenta 3,1% din PIB, procent depășit la acea vreme, în cadrul NATO, doar de SUA. De atunci, acest buget a fost diminuat până la 2,1% din PIB, dar chiar și cu această reducere Grecia continuă să se numere printre țările europene cu cele mai mari cheltuieli militare. AGERPRES
