Posibilitatea victoriei partidelor de extremă dreaptă din Suedia și Italia, dar și tulburările socio-politice create de creșterea costului vieții zguduie bazele unității Uniunii Europene și conduc la o intervenție istorică a Comisiei.
Politicienii europeni se confruntă acum cu creșterea costului vieții și cu problemele pe care le creează în societate.
Într-o perioadă în care milioane de cetățeni europeni se bucurau de plajele mediteraneene și de stațiunile din Europa Centrală, marșuri de protest de-a lungul și laturilor blocului european au cuprins orașe precum Praga.
Europa se confruntă cu o „furtună inflaționistă” care a început odată cu pandemia și a fost exacerbată de războiul din Ucraina și prețurile scăpate de sub control la energie. Această situație îi amenință pe mulți europeni cu sărăcirea în iarna viitoare, având în vedere facturile exorbitante la electricitate și încălzire pe care vor trebui să le plătească. Între timp, BCE a anunțat joia trecută cea mai mare creștere a ratei dobânzii pentru a combate inflația, prefigurand o nouă înăsprire monetară în lunile următoare.
„Criza energetică îngrijorează întreaga scenă politică europeană”, a spus un executiv E.E. în declarațiile sale recente către Politico.
Noul val de populism
Premierul italian Mario Draghi a tras un semnal de alarmă și în timpul Summitului G7 din iunie: „Trebuie să evităm greșelile trecutului. Nu ar trebui să permitem revenirea populismului în Europa din cauza crizei energetice”.
Un diplomat din statele baltice este de asemenea de acord cu opinia lui Draghi, potrivit căruia „un al treilea val de populism ar putea fi creat în Europa după criza economică din 2008 și criza migrației din 2014. Situația actuală se poate dovedi însă prea dificilă și au consecințe imprevizibile. Destabilizarea Europei este, evident, scopul final al lui Putin”.
Politicienilor europeni li se cere acum să decidă dacă sunt gata să-și sacrifice cariera politică pe „altarul” salvării Ucrainei. De remarcat faptul că Ungaria a încheiat deja un nou acord de furnizare a gazelor naturale cu Gazprom-ul rusesc, mișcare pe care o ia în considerare și Bulgaria.
Alegerile viitoare din Suedia vor fi, de asemenea, primul test al stabilității politice europene.
Atât ratele crescute ale criminalității, cât și creșterea costului vieții sunt principalele probleme ale campaniei electorale a guvernului de centru-stânga al Magdalenei Andersson și a partidului de extremă dreaptă neo-nazist Suedia Democrați.
Cei mai mulți priviri, însă, sunt îndreptați spre Italia și sondajele de opinie prevăd o victorie pentru partidul de extremă dreaptă a lui Giorgia Meloni, Fratelli d’Italia.
Având în vedere dimensiunea economiei italiene și statutul ei de membru fondator al Uniunii Europene, implicațiile unei victorii de extremă dreapta ar fi dramatice.
În același timp, aliatul lui Meloni și liderul partidului Liga, Matteo Salvini, a reușit adesea împotriva sancțiunilor împotriva Moscovei.
Intervenția Comisiei
Imediatitatea problemei se vede chiar și la cele mai înalte niveluri ale Uniunii Europene. Comisia a procedat cu mișcări fără precedent pentru a interveni pe piața europeană a energiei. Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat un plan amănunțit de reducere a prețurilor la energie fără a consulta diplomați europeni de top.
Această intervenție este o întorsătură de 180 de grade față de deceniile de inacțiune a Comisiei pe piața europeană a energiei. Suferința economică a cetățenilor pare însă să fi dus la această mișcare istorică. Unele dintre propunerile lui von der Leyen includ impunerea unui plafon pentru furnizarea de gaze naturale rusești și pentru veniturile producătorilor de energie.
De remarcat faptul că imediatitatea necesității de a face față crizei energetice a fost subliniată de premierul belgian Alexander de Croix și de președintele Consiliului European Charles Michel care au subliniat că „nu există timp de pierdut”.
