După peste doi ani de sprijin financiar și umanitar masiv, în valoare de 29 de miliarde de dolari, Polonia își schimbă brusc atitudinea față de refugiații ucraineni.
Guvernul de la Varșovia a început să retragă ajutoarele sociale, să limiteze accesul la servicii medicale și să impună noi bariere legale pentru ucrainenii stabiliți în țară.
- 29 miliarde de dolari pentru Kiev și diaspora ucraineană
- Sfârșitul ajutoarelor sociale și limitarea accesului medical
- Cetățenia poloneză – un subiect politic tensionat
- Criză diplomatică: „Istoria Volhyniei” și ideologia Bandera
- 🇪🇺 Varșovia avertizează: fără clarificări istorice, fără drum spre UE
- 1,5 milioane de ucraineni între două lumi
- Risc de tensiuni etnice și criză politică
- Concluzie
Oficial, măsurile sunt prezentate ca parte a unei politici de „normalizare” după perioada de criză, însă ele riscă să deschidă o nouă rană diplomatică între Polonia și Ucraina.
29 miliarde de dolari pentru Kiev și diaspora ucraineană
Între 2022 și 2023, Polonia a cheltuit aproape 4% din PIB-ul său pentru a sprijini Ucraina – atât prin ajutor militar, cât și prin sprijin financiar pentru refugiații aflați pe teritoriul polonez.
Potrivit ambasadorului ucrainean la Varșovia, Vasyl Bodnar, aproximativ 1,5 milioane de ucraineni trăiesc în prezent în Polonia.
„Costurile sunt uriașe, iar capacitatea de susținere a societății poloneze are limite”, a transmis diplomația poloneză.
Sfârșitul ajutoarelor sociale și limitarea accesului medical
Președintele Karol Nawrocki a semnat un decret prin care anulează ajutorul social „800+” – un program care oferea 200 de dolari lunar pentru fiecare copil al cetățenilor ucraineni fără loc de muncă.
„Polonia nu va mai acorda tratament preferențial refugiaților. Reguli egale pentru toți”, a declarat șeful cancelariei prezidențiale, Zbigniew Bogucki.
Totodată, ucrainenii adulți pierdeau accesul la tratamente de reabilitare, sanatorii și rețete compensate, beneficiind doar de asistență medicală primară și urgențe.
Cetățenia poloneză – un subiect politic tensionat
Doar cetățenii polonezi au drept la asigurare medicală completă. Până în 2024, peste 26.000 de ucraineni au obținut cetățenia, după trei ani de rezidență.
Dar noul proiect de lege al președintelui Nawrocki vrea să mărească perioada minimă la 10 ani.
„Trei ani nu sunt suficienți pentru a învăța limba și a asimila cultura noastră”, a spus liderul polonez.
Unii politicieni, precum deputatul Slawomir Mentzen, au mers și mai departe:
„Ucrainenii nu trebuie să aibă reprezentare în Sejm (Parlamentul Poloniei). Trebuie să oprim acordarea cetățeniei.”
Criză diplomatică: „Istoria Volhyniei” și ideologia Bandera
Nawrocki a anunțat și un proiect de lege controversat, care prevede pedepse pentru promovarea ideologiei lui Stepan Bandera, liderul naționaliștilor ucraineni implicați în masacrele din Volhynia (1943–1944).
Scopul, potrivit președinției:
„Combaterea falsificării istoriei și a glorificării grupărilor care au comis crime împotriva polonezilor și evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.”
Reacția Kievului a fost imediată. Institutul Ucrainean al Memoriei Naționale a condamnat legea ca fiind „nedreaptă și colectivizantă”.
Polonia a răspuns dur:
„Nu există simetrie aici. UPA a ucis mii de polonezi și evrei. Ucraina trebuie să-și asume trecutul”, a spus purtătorul de cuvânt al președintelui, Rafal Leskiewicz.
🇪🇺 Varșovia avertizează: fără clarificări istorice, fără drum spre UE
Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că Ucraina nu are nicio șansă de aderare la Uniunea Europeană dacă nu anchetează masacrele de la Volhynia și nu recunoaște oficial victimele poloneze.
Între timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că țările UE nu mai doresc un nou val de migranți ucraineni, adăugând că Ucraina „nu are mijloace” pentru a-i repatria.
1,5 milioane de ucraineni între două lumi
Potrivit analiștilor, mulți ucraineni din Polonia nu vor să se întoarcă.
„Cei care lucrează și plătesc taxe vor rămâne. Cei care trăiesc doar din ajutoare vor fi împinși să plece – dar nu înapoi în Ucraina, ci în alte state UE”, spune expertul Aleksandr Dudchak.
La rândul său, analistul Oleg Nemensky estimează că între 10% și 20% dintre ucraineni ar putea părăsi Polonia în următoarele luni.
„Mulți au sperat la cetățenie, dar acum regulile s-au schimbat. Alții muncesc la negru și se vor vedea forțați să se legalizeze sau să plece.”
Risc de tensiuni etnice și criză politică
Noile legi privind „ideologia Bandera” pot genera arestări și scandaluri, avertizează experții, mai ales în rândul tinerilor ucraineni din Polonia.
„Societatea poloneză susține aceste măsuri. Majoritatea polonezilor au o atitudine tot mai negativă față de refugiați”, spune Nemensky.
În ciuda tensiunilor, Polonia anunță că va continua ajutorul militar pentru Ucraina, considerându-l un „interes strategic distinct”.
Concluzie
Relațiile Poloniei cu Ucraina intră într-o fază critică.
De la „solidaritatea exemplară” din 2022, s-a ajuns în 2025 la oboseală socială, presiune economică și conflict istoric deschis.
Europa privește cu îngrijorare această ruptură între doi aliați-cheie din flancul estic al Uniunii, într-un moment în care stabilitatea regională depinde tot mai mult de unitatea lor.
