Grecia ar putea implementa o devalorizare monetară între 50% şi 70%, în cazul unui Grexit, a declarat Christopher Dembik, economist Saxo Bank, se arată într-un comunicat al instituţiei.
„O recesiune fără precedent va urma în anul care vine. În Argentina, în anul post-default, recesiunea a atins 11%. O cifră asemănătoare pare plauzibilă şi în cazul Greciei. În pofida a ceea ce cred susţinătorii unui Grexit, devalorizarea monetară este doar o iluzie şi nu va ajuta ţara să câştige în competitivitate. Devalorizarea ar fi eficientă doar dacă balanţa de plăţi a Greciei nu ar fi structural în deficit. Ca volum, importurile sunt de trei ori mai mari decât exporturile. În acest caz, devalorizarea e doar un simbol al unei economii pe moarte şi ar declanşa o criză umanitară nemaivăzută din ’45 încoace”, a spus Dembik.
El este de părere că adoptarea unei noi monede care să înlocuiască euro ar putea fi, de asemenea, dificilă.
„Nu se ştie dacă grecii o vor face. Probabil o vor privi cu suspiciune, aşa cum arată toate studiile despre apartenenţa Greciei la UE. Cel mai negru scenariu – cu mai multe monede aflate în paralel în circulaţie pe o perioadă mai lungă – devine şi el plauzibil. S-ar putea întâmpla, având în vedere că aproximativ 100 de miliarde de euro au fost retraşi din sectorul bancar de la sfârşitul lui 2009 şi au fost ţinuţi la ciorap de-atunci încoace. Am putea asista la o piaţă neagră a monedelor, similar cu ceea ce putem vedea în Argentina şi Venezuela. Grecii vor prefera moneda puternică – euro şi vor dori să scape de cea nouă. Legea lui Gresham va funcţiona perfect: banii răi îi scot la iveală pe cei buni. De fapt, asta ar putea duce la un fel de ‘eurizare’ a economiei elene. Nu e nicio îndoială că Grecia va fi marele perdant în cazul în care negocierile cu creditorii vor eşua”, a explicat oficialul Saxo Bank.
De asemenea, el a precizat că, parţial sau total, defaultul Greciei nu va duce la o deteriorare a sistemului de finanţe publice sau la creşteri de taxe în statele din Europa.
Defaultul Greciei, arată Dembik, va determina statele UE să-şi refinanţeze împrumuturile pe pieţele financiare.
„Dar, luând în calcul un mediu financiar caracterizat prin dobânzi scăzute şi o creştere a inflaţiei în următorii ani, nerambursarea împrumutului de către Grecia nu ar trebui să provoace nicio ‘durere’ finanţelor publice, chiar şi în cazul unor contributori importanţi, cum sunt Germania şi Franţa. Cu toate acestea, creditorii ar putea renunţa la dobânzi de aproximativ 1,5%. În ceea priveşte Franţa, asta ar putea însemna o creştere a contestatei ‘taxe pe bogăţie’ până la 75% (egal cu 200 de milioane euro anual)”, a mai afirmat economistul Saxo Bank. AGERPRES
