Grecia iese luni din al treilea dintre planurile de ajutorare – pe cât de stricte pe atât de nepopulare – în care trăieşte din 2010, fără să fi terminat, cu toate acestea, cu austeritatea şi reformele, relatează AFP.
”Pentru prima oară de la începutul lui 2010, Grecia stă pe propriile picioare”, şi-a exprimat satisfacţia într-un comunicat, luni dimineaţa, Mario Centeno, preşedintele Consiliului guvernatorilor Mecanismului European de Stabilitate (MES), care a pilotat ultimul program.
Centeno este ministrul de Finanţe al Portugaliei şi prezidează Eurogrupul.
El a catalogat evenimentul drept rezultatul ”efortului extraordinar al poporului grec, bunei cooperări cu actualul Guvern grec şi eforturilor partenerilor europeni”, care au consimţit la împriumuturi şi aranjamente cu privire la datorie.
Grecia este ultima ţară – după Portugalia, Irlanda şi Cipru – care iese din planuri de ajutorare internaţională prin care a avitat să se prăbuşească în criză şi să antreneze, poate, zona euro cu ea.
Ea a primit de la creditorii săi – Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE) şi Banca Comercială Europeană (BCE) – împrumuturi în valoare de 289 de miliarde de euro prin trei programe – în 2010, 2012 şi 2015 -, în schimbul unor reforme structurale violente, pe care unii creditori le recunosc în prezent ca fiind nu tocmai cele mai bune şi care au condus la pierderea unui sfert a PIB-ului elen în opt ani, ceea ce a crescut şomajul la 27,5% în 2013.
”A durat mai mult timp decât s-a prevăziut, dar cred că am ajuns la capăt”, a adăugat Centeno. ”Economia greacă a reînceput să crească (cu un PIB în creştere cu 1,4% în 2017), există un excedent bugetar (…), iar şomajul scade regulat”, rămânând cu toate acestea la 20%.
”Vremea austerităţii s-a terminat, dar sfârşitul programului nu este capătul drumului acestor reforme”, a avertizat însă în weekend comisarul european însărcinat cu Afaceri Economice Pierre Moscovici.
PIEŢE
De aceeaşi părere este guvernatorul Băncii centrale elene Yannis Stournaras. ”Grecia mai are de făcut un drum lung”, a apreciat el într-un interviu acordat ediţiei de duminică a cotidianului Kathimerini.
El şi-a exprimat îngrijorarea faţă de un posibil ”abandon” al Greciei de către pieţe, dacă aceasta face paşi înapoi în reforme.
Cu ajutorul unor aranjamente cu privire la datorie – în esenţă o prelungire a perioadei de rambursare – obţinute de la partenerii săi europeni, Grecia estimează că nevoile sale de finanţare vor fi acoperite până la sfârşitul lui 2022, un lucru care-i va permite să se ducă să solicite pieţele în momente propice.
Însă datoria este în continuare de 180% din PIB, iar FMI o consideră nesustenabilă la termen.
Guvernul îi replică afirmând că nevoile sale de finanţare vor rămâne cantoate sub 20% din PIB – cât recomandă UE. Datoria greacă ”nu este nesustenabilă”, dă asigurări un oficial grec, ci din contră ”puternic sustenabilă”.
Premierul de stânga radicală Alexis Tsipras a ales, potrivit presei proguvernamentale, să se exprime la televiziune marţi – prima zi post-program.
LANŢURI ŞI ASFIXIERE
Tsipras nu a avut de ales, de când a ajuns la putere, în ianuarie 2015, şi a fost nevoit să guverneze în cadrul planurilor, fiind nevoit să accepte inclusiv noi reforme – în 2019 şi 2020 – şi menţinerea unei supravegheri a ţării de către creditorii săi timp de mai mulţi ani.
El a anunţat în iunie că ar vrea ca de-acum să instaureze mai multă ”justiţie socială”.
A făcut acest lucru în contextul în care cifrele nu se traduc, încă, în viaţa de zi cu zi a grecilor.
”Planurile de ajutorare s-au terminat, dar nu şi lanţurile şi asfixierea”, comenta duminică ziarul de opoziţie To Vima.
Economiştii, precum profesorul Nikos Vettas, consideră ”imperativ” ca de-acum să se genereze ”o creştere (economică) foarte puternică”, altfel ”gospodăriile deja foarte slăbite de zece ani de recesiune vor continua să sufere”.
