Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat marți că își dorește să evite o ieșire a Greciei din zona euro și că ‘este momentul să se revină la masa negocierilor’, cu câteva ore înaintea unui summit crucial al zonei euro privind situația Atenei, transmite AFP.
Juncker a făcut de asemenea apel la ‘găsirea unei soluții’, într-un discurs susținut în Parlamentul European de la Strasbourg la două zile după ce grecii au respins prin referendum propunerile de acord ale creditorilor internaționali — UE, BCE și FMI.
„Îmi doresc să evit un Grexit (o ieșire a Greciei din zona euro — n.r.), sunt împotriva unui Grexit”, a declarat Juncker, în prima sa luare de poziție publică după referendum. „Există unii în Uniunea Europeană care, deschis sau fără să o spună, își doresc ca Grecia să iasă din zona euro. Răspunsurile cele mai simple sunt deseori cele mai proaste”, a spus el.
În opinia președintelui Executivului comunitar, „Europa este o luptă permanentă pentru găsirea de compromisuri”, iar Comisia „va face tot posibilul pentru ca negocierile să fie reluate, este momentul să revenim la masa negocierilor”. „Vreau să ne reunim pentru a găsi o soluție”, a insistat el, chiar dacă „nu vom găsi astăzi această soluție”.
„Vom pregăti calea pentru găsirea unei soluții”, a adăugat el. Juncker a dat asigurări că, la summitul convocat pentru marți, ora 16.00 GMT, la Bruxelles, îi va cere premierului grec Alexis Tsipras ‘o explicație’ privind organizarea referendumului de la 5 iulie.
Și asta pentru că, a adăugat el, chestiunea asupra căreia grecii au fost chemați să-și exprime opinia „nu mai exista de mult timp”. Propunerile creditorilor care au fost supuse la vot „erau depășite”, a spus Juncker. Ele erau vechi de peste opt zile și vizau un plan de ajutor care a expirat săptămâna trecută.
Anunțul privind organizarea unui referendum, făcut de Tsipras în noaptea de 26 spre 27 iunie, i-a luat prin surprindere pe liderii europeni, cu o zi înaintea unei reuniuni a Eurogrupului unde urma să se continue negocierile cu Grecia pentru evitarea intrării în incapacitate de plată care se profila și care a fost în cele din urmă declarată la 30 iunie, din cauza neachitării unei rate restante de 1,6 miliarde de euro din datoria către FMI.
