Soarta liniilor de finanţare de urgenţă către băncile comerciale elene este o necunoscută pentru Banca Centrală Europeană. Guvernatorul Băncii Austriei Ewald Nowotny, membru în Consiliul guvernatorilor BCE, a declarat că nu ştie dacă se va lua măsura reducerii finanţărilor de tip ELA, în contextul impasului negocierilor dintre guvernul de la Atena şi partenerii europeni.
Este prea devreme să luăm în calcul reducerea liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinată creditorilor eleni, a afimat astăzi Ewald Nowotny, membru în Consiliul guvernatorilor BCE, îngrijorat de eşecul negocierilor dintre Grecia şi creditorii internaţionali, transmite Reuters. „Este chiar prea devreme să răspund la această întrebare”, a declarat Nowotny, care este şi guvernatorul Băncii Centrale a Austriei. Întrebat de eşecul negocierilor dintre Grecia şi reprezentanţii UE, BCE şi FMI, oficialul BCE a răspuns: „Toată lumea este îngrijorată”.
Discuţiile dintre Grecia şi creditorii săi în privinţa continuării susţinerii financiare a ţării au cunoscut duminică un nou eşec, apropiind mai mult Atena de incapacitatea de plată. Grecia trebuie să ramburseze, la 30 iunie, 1,6 miliarde de euro din împrumuturile FMI şi riscă foarte tare să nu poată onora această scadenţă fără deblocarea a 7,2 miliarde de euro, suspendată de la începutul verii şi condiţionată de un acord cu creditorii pe marginea unei serii de reforme.
Cu toate acestea, premierul grec Alexis Tsipras a declarat luni că Atena este gata ‘să aştepte răbdătoare’ până când creditorii ţării vor deveni ‘realişti’ în cererile lor pentru Grecia, cu care ei negociază o listă de reforme în schimbul unei finanţări vitale.
Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană a majorat plafonul liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinată creditorilor eleni cu 2,3 miliarde de euro, cea mai mare creştere săptămânală din ultimele trei luni. Băncile din Grecia pot accesa acum fonduri totale de 83 de miliarde de euro. Capitalul tampon de lichiditate s-a menţinut la aproximativ trei miliarde de euro, astfel încât Banca Centrală a Greciei şi BCE să poată reacţiona în caz de urgenţă.
Instituţia de la Frankfurt a majorat finanţarea de urgenţă pentru creditorii eleni ca răspuns la cererea Băncii Greciei, îngrijorată de retragerile record din depozitele bancare. Pe fondul temerilor privind ieşirea Greciei din zona euro (Grexit), persoanele fizice şi juridice au retras din conturi peste 30 miliarde de euro în 2015, susţin surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Aceste evoluţii au forţat instituţiile financiare elene să devină dependente de finanţarea de urgenţă de la Banca Centrală a Greciei.La începutul acestui an, BCE a încetat să mai accepte obligaţiuni greceşti drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că sarcina finanţării băncilor greceşti a căzut pe Banca Centrală a Greciei. Cu toate acestea, BCE păstrează controlul, în condiţiile în care împrumuturile de care băncile greceşti pot beneficia prin intermediul ELA de la Banca Centrală a Greciei trebuie aprobate de BCE.
În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), însă creşterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE. Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.
sursa: agerpres
