Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a transmis un mesaj direct și ferm către Grecia – și, indirect, către întreaga Europă – printr-o declarație publicată de ambasada rusă din Atena. Mesajul vine într-un moment în care conflictul din Ucraina intră într-o nouă fază critică, iar Moscova își redefinește poziția în fața Occidentului.
„Amintiti-vă cine a început războiul”
Putin afirmă că propunerea Rusiei nu vizează o simplă încetare a focului, ci o rezolvare completă a conflictului din Ucraina. El a cerut oficialilor europeni și opiniei publice să-și amintească „cine a început vărsarea de sânge în 2014” – făcând referire la căderea guvernului Ianukovici în urma protestelor de la Kiev și la intervenția militară ucraineană împotriva regiunilor separatiste din Donbas.
„Ucraina a folosit armata împotriva propriului popor în Donbas. Asta a fost începutul adevăratului război”, a transmis președintele rus.
O propunere de pace… în termenii Moscovei
Potrivit declarației, Moscova propune un „plan de pace realist”, care prevede:
- Retragerea totală a trupelor ucrainene din regiunile Donetsk, Lugansk, Zaporizhia și Herson.
- Recunoașterea anexării Crimeei și a celorlalte teritorii ocupate ca parte a Federației Ruse.
- Ridicarea completă a sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.
- Garanții pentru drepturile populației rusofone din Ucraina.
Doar în aceste condiții, afirmă Putin, Rusia este dispusă să reia negocierile „fără întârziere”.
Nu o pauză, ci un final
Putin a criticat ideea unei „încetări temporare a focului”, susținând că Occidentul urmărește doar să ofere Ucrainei timp pentru regrupare, reînarmare și reluarea atacurilor.
„Nu vrem o pauză ca să se reînarmeze. Vrem încheierea reală a războiului. Dacă refuză, condițiile vor deveni și mai dure”, avertizează liderul de la Kremlin.
Presiune diplomatică și mesaje indirecte
Faptul că mesajul a fost transmis prin ambasada rusă din Atena nu este întâmplător. Grecia este un stat membru NATO și UE, dar menține tradițional legături culturale și religioase cu Rusia. Alegerea canalului diplomatic din Atena sugerează o tentativă de a rupe frontul unit occidental sau cel puțin de a semăna îndoieli în rândul țărilor europene mai sceptice față de escaladare.
Ce urmează?
Moscova pare să-și joace cartea negocierii „din poziție de forță”, mizând pe realitățile de pe teren și pe oboseala geopolitică a Occidentului. De partea cealaltă, Kievul și aliații săi rămân fermi în respingerea oricărui compromis teritorial.
Un lucru este clar: Rusia nu mai vorbește despre „operațiuni speciale”, ci despre impunerea unei noi ordini în Europa de Est. Rămâne de văzut cine va accepta termenii – și cu ce costuri.
🇷🇺 Ο Β.Πούτιν:
Η ουκρανική ηγεσία μετά το πραξικόπημα στο Κίεβο ξεκίνησε τον πόλεμο στο έδαφός της, χρησιμοποιώντας τις ένοπλες δυνάμεις εναντίον του άμαχου πληθυσμού του Ντονμπάς.
Για κάποιο λόγο κανείς δεν θέλει να το θυμάται σήμερα. pic.twitter.com/MFJ3we2q5i
— Rus Embassy, Greece (@RFEmbassyGr) June 25, 2025
