Banca Centrală Europeană nu a majorat joi plafonul liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinat băncilor greceşti, care a ajuns deja la 89 miliarde de euro (100 miliarde de dolari), din cauza obiecţiilor exprimate de Jens Weidmann, guvernatorul Bundesbank, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Miercuri, BCE a aprobat majorarea plafonului liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinat băncilor greceşti, cu suma solicitată de autorităţile de la Atena, a declarat o sursă din mediul bancar, fără a preciza despre ce majorare este vorba.
A fost pentru a cincea oară în ultimele opt zile, şi a treia oară în ultimele trei zile, când BCE a majorat finanţarea pentru băncile greceşti, în condiţiile în care retragerile de depozite au crescut până la aproape un miliard de euro pe zi.
Este posibil ca Banca Centrală a Greciei (BoG) să nu fi solicitat joi o majorare, susţin sursele, deşi presa elenă estimează că între 4 şi 6 miliarde de euro au fost retraşi din băncile greceşti săptămâna trecută, comparativ cu 30 de miliarde de euro pentru primele patru luni acestui an. Retragerile s-au accelerat la începutul acestei săptămâni, în condiţiile în care săptămâna trecută băncile nu au putut să acopere solicitările tuturor deponenţilor care îşi cereau banii înapoi, invitându-i să revină săptămâna aceasta. În pofida acestor retrageri masive, aprovizionarea bună cu lichidităţi graţie asistenţei BCE a permis evitarea unei panici bancare.
Decizia BCE sporeşte presiunile asupra Guvernului de la Atena pentru a ajunge la un acord cu reprezentanţii UE, BCE şi FMI, evitând astfel intrarea în incapacitate de plată.
Şeful Bundesbank susţine că băncile din Grecia nu ar trebui să achiziţioneze datorii pe termen scurt ale guvernului elen. ‘Eurosistemul nu ar trebui să acorde finanţare Greciei chiar dacă se aşteaptă la acordarea ulterioară a tranşelor de împrumut’, a explicat Jens Weidmann, care este şi membru în Consiliul guvernatorilor BCE.
‘Când băncile care nu au acces la pieţe cumpără obligaţiuni suverane, există temeri privind dependenţa lor de linia de finanţare de urgenţă’, a avertizat oficialul german.
Săptămâna aceasta, politicieni din Irlanda şi Germania şi-au exprimat temeri similare.
Consiliul guvernatorilor BCE, din care face parte şi Jens Weidmann, poate restricţiona finanţarea băncilor elene dacă două treimi sunt în favoarea unei astfel de măsuri. Şi alţi oficiali BCE susţin că sunt îngrijoraţi de situaţia băncilor elene dat nu au vrut să se exprime public pentru a nu influenţa negocierile dintre Grecia şi creditorii săi, susţin sursele. Acest lucru s-ar putea schimba acum, după afirmaţiile şefului Bundesbank.
Obligaţiunile greceşti au în prezent un rating de tip ‘junk’ (nerecomandat pentru investiţii), iar, potrivit normelor BCE, nu pot fi acceptate drept garanţii pentru credite. Până acum, BCE a făcut o excepţie de la aceste norme în ideea de a da o mână ajutor creditorilor eleni.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România. AGERPRES
 destinat băncilor greceşti, care a ajuns deja la 89 miliarde de euro){kind=link}