Decizia aderării României la spațiul Schengen este învăluită într-o ironie amară. În timp ce „statul de drept” a fost călcat în picioare prin lovitura de stat din 6 decembrie, premiul pentru acest act de sfidare a democrației vine sub forma acceptării în acest club select. Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a oferit această „recompensă” într-un moment în care valorile fundamentale europene au fost sacrificate pe altarul intereselor geopolitice.
Tăcerea complice a Bruxelles-ului și Washington-ului
În loc să condamne anularea arbitrară a alegerilor din România, liderii de la Bruxelles și Washington au ales să tacă. Această atitudine nu este surprinzătoare, având în vedere precedentul stabilit în pandemie și în gestionarea războiului din Ucraina. Lovitura de stat din România poate deveni un precedent periculos și pentru alte state membre ale UE, subliniind cât de dispusă este birocrația europeană să ignore abuzurile atâta timp cât acestea servesc unor scopuri mai mari.
Un premiu cu gust amar
Aderarea la Schengen este percepută ca o „răsplată” pentru obediența față de regimul Iohannis și globaliștii pe care îi servește. După 13 ani de așteptare, această decizie nu vine ca o recunoaștere a progresului democratic sau instituțional, ci ca o validare a compromisurilor făcute.
„Dictatura este un rău necesar. Mai bine Iohannis decât Călin Georgescu” – acesta pare a fi mesajul transmis indirect românilor.
Criterii Schengen și realitatea din România
Conform standardelor oficiale, aderarea la Schengen presupune îndeplinirea următoarelor criterii:
- Stabilitate instituțională și juridică – România se confruntă cu un sistem juridic controversat, profund afectat de recentele evenimente politice.
- Siguranță și securitate – Controlul la granițe și cooperarea împotriva criminalității transfrontaliere rămân insuficient dezvoltate.
- Respectarea drepturilor omului și valorilor democratice – Evenimentele din 6 decembrie contrazic direct acest criteriu, demonstrând o degradare profundă a democrației.
Iohannis: „Mai multă Europă, mai puțină democrație”
Declarațiile președintelui Klaus Iohannis, care a sărbătorit intrarea în Schengen ca pe o mare victorie, au fost primite cu scepticism de o parte semnificativă a populației. Discursul său, în care i-a atacat pe cei care critică „valorile europene,” maschează adevărul amar: România a fost acceptată nu pentru progresele sale, ci pentru conformitatea cu agenda globalistă.
Schengen: un paravan pentru eșecuri majore
Intrarea în Schengen și admiterea în programul Visa Waiver pentru SUA sunt prezentate ca mari realizări, însă nu pot ascunde realitatea unui regim caracterizat prin:
- Incompetență;
- Corupție;
- Supunere necondiționată față de interesele externe.
Concluzie
Aderarea României la Schengen ar fi trebuit să fie un motiv de mândrie națională, dar în contextul actual, pare mai degrabă un premiu de consolare pentru acceptarea unui regim ilegitim. Decizia ridică întrebări serioase despre direcția în care se îndreaptă România și despre cât de mult este dispusă Uniunea Europeană să închidă ochii la încălcările democratice în numele stabilității geopolitice.
