Summitul NATO desfășurat la Haga în 24–25 iunie 2025 a confirmat o schimbare de direcție majoră în cadrul Alianței. Sub influența președintelui american Donald Trump, liderii NATO au convenit să crească cheltuielile de apărare ale fiecărui stat membru la 5% din PIB până în 2035 – o mutare care ar putea rescrie arhitectura de securitate a Europei.
Totuși, această „victorie strategică” vine cu un preț geopolitic semnificativ: sprijinul pentru Ucraina pare tot mai slab, iar angajamentele privind apărarea colectivă (Articolul 5) nu mai sunt tratate ca „sfinte” de către Washington.
5% din PIB pentru apărare: ce înseamnă?
Potrivit acordului final, cele 5 procente se vor împărți astfel:
- 3,5% pentru echipamente și armament convențional și nuclear;
- 1,5% pentru infrastructură de securitate și apărare cibernetică.
Fiecare stat membru trebuie să prezinte planuri anuale concrete, urmând ca în 2029 să aibă loc o evaluare generală a progresului. Deși anterior se discutase despre un prag de 3,5%, Trump a forțat extinderea, prezentând această măsură ca o dovadă a „corectitudinii față de contribuția americană”.
Ucraina, tot mai izolată
În ciuda formulărilor generale din declarația oficială – care menționează că „securitatea Ucrainei contribuie la securitatea noastră” – tonul summitului a indicat clar o scădere a interesului strategic pentru sprijinirea Kievului.
Trump:
- nu a confirmat continuarea livrărilor de armament;
- nu a promis sprijin pentru aderarea Ucrainei la NATO;
- și-a exprimat rezerve față de președintele Zelensky, numindu-l „mai dificil decât Putin”.
De asemenea, nu a condamnat ferm Rusia, ci a sugerat că Putin caută un compromis – o afirmație privită cu scepticism în capitalele europene.
Articolul 5: liniile roșii devin gri?
Una dintre cele mai discutate teme a fost viitorul Articolului 5, care obligă la reacție colectivă în cazul unui atac asupra unui stat membru.
Întrebat dacă SUA ar interveni într-un conflict între Rusia și Europa, Trump a oferit un răspuns evaziv, care a stârnit îngrijorare în rândul liderilor europeni.
Chiar dacă declarația finală reafirmă „angajamentul de neclintit” față de apărarea colectivă, ambiguitatea președintelui american a lăsat urme vizibile.
Orientul Mijlociu eclipsează Ucraina
În mod neașteptat, summitul a fost dominat și de conflictul dintre Israel și Iran, pe care Trump l-a declarat „încheiat”.
El a susținut că a obținut o încetare a focului de 12 zile, comparând conflictul cu „o ceartă între doi copii în curtea școlii”.
Această retorică, combinată cu recunoașterea indirectă a atacurilor SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene, a consolidat imaginea unui Trump hotărât să își impună stilul direct – chiar cu prețul confuziei diplomatice.
Un mesaj privat de la secretarul general al NATO, Mark Rutte, publicat de Trump, îl felicită pentru „curajul de a face ceea ce nimeni nu a îndrăznit” și pentru faptul că „Europa va plăti în sfârșit pentru propria apărare”.
O alianță în reconfigurare
Summitul NATO 2025 rămâne un moment de cotitură. Dincolo de cifrele oficiale și de frazele diplomatice, s-au conturat clar patru tendințe-cheie:
- Supremația influenței americane – Trump impune ritmul, chiar și în fața rezistenței europene.
- Deprioritizarea Ucrainei – lipsa angajamentelor ferme indică o schimbare de strategie.
- Recalibrarea amenințărilor – focus pe Orientul Mijlociu, mai puțină presiune pe Rusia.
- Fracturi interne în NATO – creșterea cheltuielilor și ambiguitatea americană generează îngrijorări în statele mai vulnerabile.
Concluzie
Summitul de la Haga a oferit mai multe întrebări decât răspunsuri. Deși oficial s-a vorbit despre unitate și securitate colectivă, realitatea este că NATO se află într-o tranziție periculoasă, cu lideri care trag în direcții diferite.
Europa plătește mai mult, dar primește mai puține garanții. Iar Ucraina, odată „miezul” agendei NATO, riscă să rămână izolată într-un conflict care nu mai este prioritar pentru marile puteri.
