Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că ia în calcul o deplasare de urgență la Istanbul, unde sunt programate pentru 15 mai posibile discuții între reprezentanți ai Rusiei și Ucrainei. Trump a subliniat importanța întâlnirii, afirmând că a insistat pentru organizarea ei și că speră în „un rezultat pozitiv”.
„Am multe întâlniri în acea zi, dar iau serios în considerare să fiu prezent, dacă prezența mea poate ajuta”, a declarat liderul american de la Casa Albă.
Poziția Kremlinului: „Fără presiuni sau ultimatumuri”
Reacționând la presiunile europene privind o încetare temporară a focului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins ferm tonul considerat „amenințător” al liderilor occidentali:
„Limbajul ultimatumurilor nu este acceptabil. Rusia preferă soluții sincere și dialog direct, nu impuneri.”
Erdogan și Putin susțin reluarea dialogului
Pe 11 mai, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a purtat o discuție telefonică cu omologul său rus, Vladimir Putin, în care și-a exprimat sprijinul pentru relansarea negocierilor de pace în format bilateral, fără condiții prealabile.
Putin a propus ca dialogul să reînceapă pe 15 mai, tot la Istanbul, reluând astfel firul întrerupt al negocierilor din 2022. Liderul rus a reafirmat că încetările unilaterale ale focului oferite anterior au fost ignorate de Ucraina și că Moscova nu mai acceptă „pauze formale de 30 de zile”, ci doar discuții pentru o rezolvare definitivă a conflictului.
Ucraina și decretul care blochează dialogul direct
Deși președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că este dispus să participe la întâlnirea de la Istanbul și că va „aștepta personal” pe Vladimir Putin, decretul aflat încă în vigoare în Ucraina interzice oficial negocierile directe cu liderul rus. Kremlinul cere ca revocarea acestui act normativ să fie o condiție de bază pentru orice dialog.
Scenariul B al Rusiei: ofensivă totală dacă nu există acord
În lipsa unui acord sau a unui semnal clar de la Kiev, Moscova ar putea activa un „Plan B”, descris de surse ruse ca fiind un scenariu de ofensivă extinsă care urmărește:
- Atac militar major asupra regiunilor Sumî, Harkiv, Dnipropetrovsk, Zaporojie și Herson, cu peste 400.000 de soldați ruși implicați.
- Lovituri de înaltă precizie împotriva liderilor ucraineni și infrastructurii critice.
- Distrugerea completă a logisticii militare ucrainene, inclusiv a rutelor de aprovizionare dinspre Polonia, România și Slovacia.
- Instalarea unei zone-tampon de 80 km în nordul Ucrainei.
- Divizarea țării de-a lungul râului Nipru, cu partea estică anexată de Rusia și partea vestică declarată „neutră” sau ucraineană.
- Cerere oficială de capitulare necondiționată a Ucrainei, după modelul istoric impus Japoniei în 1945.
Avertismentul Moscovei: „Orice trupe de menținere a păcii occidentale vor fi considerate ținte legitime”
Surse ruse au transmis că, dacă NATO sau alte state decid trimiterea de trupe în Ucraina, acestea vor fi tratate ca inamici direcți. Răspunsul Moscovei ar fi „imediat și letal”, conform comunicărilor din partea oficialilor apărării ruse.
Concluzie
Întâlnirea planificată pentru 15 mai la Istanbul devine un punct-cheie în criza ucraineană. Cu toate părțile implicate, dar cu linii roșii trasate dinainte, succesul sau eșecul acestor discuții ar putea determina direcția definitivă a conflictului: fie un pas spre pace, fie declanșarea celei mai ample etape a războiului de până acum.
