Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, susține că i s-a cerut să intervină în campania electorală din România.
Într-o postare publicată duminică, chiar în contextul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România, Pavel Durov a afirmat că a primit o solicitare oficială din partea unei „țări occidentale” – pe care a ales să nu o numească – de a închide sau restricționa accesul unor canale Telegram asociate cu curente politice conservatoare.
„Am fost rugat să reduc la tăcere voci conservatoare din România. Am refuzat. Telegram rămâne o platformă neutră”, a scris Durov, adăugând la finalul mesajului un emoji cu o baghetă franceză — gest interpretat de mulți drept o aluzie directă la Franța.
Ce legături are Franța cu acest context?
Mesajul lui Durov este cu atât mai interesant cu cât, anul trecut, el a fost arestat temporar într-un aeroport din apropierea Parisului și interogat de autoritățile franceze, sub suspiciuni care nu au fost niciodată făcute complet publice. A fost eliberat ulterior sub control judiciar și i s-a permis să plece din țară abia în martie 2025, când s-a întors în Dubai, acolo unde locuiește și administrează afacerile Telegram.
Deși nu există vreo confirmare oficială privind implicarea Franței în presupusa cerere de cenzură, contextul politic și istoric al relației tensionate dintre Durov și Paris ridică întrebări.
Ce se întâmplă în România?
Declarația lui Durov vine într-un moment sensibil pentru România, unde se desfășoară un scrutin tensionat și polarizat. În mediul online, mai multe canale Telegram au câștigat popularitate în ultimele luni, fiind folosite intens de partide sau influenceri cu mesaje naționaliste, anti-sistem sau conservatoare. Criticii acestor canale le consideră platforme de dezinformare, în timp ce susținătorii lor spun că reprezintă ultimele bastioane ale libertății de exprimare.
O temă tot mai sensibilă: cenzura digitală înainte de alegeri
Telegram a fost de mai multe ori în centrul dezbaterilor despre libertatea de exprimare online, mai ales în perioade electorale. Platforma este una dintre puținele care nu implementează măsuri automate de filtrare a conținutului și refuză, în general, să intervină în activitatea canalelor private, invocând principii de neutralitate tehnologică.
„Suntem o platformă de comunicare, nu un arbitru al adevărului politic”, a mai spus Durov în trecut, poziție care l-a adus frecvent în conflict cu autoritățile occidentale și nu numai.
Concluzie:
Fie că este o încercare de intimidare sau un simplu semnal de alarmă, mesajul fondatorului Telegram arată cât de tensionată și politizată a devenit lupta pentru controlul informației online. Pe măsură ce se apropie alte runde electorale în Europa, întrebarea rămâne deschisă: cine controlează spațiul digital și cu ce scop?
