Liderii europeni s-au reunit pentru a reafirma sprijinul lor pentru Ucraina, subliniind că nicio negociere de pace nu poate avea loc fără implicarea directă a Kievului. Potrivit Associated Press, declarația oficială a summitului arată că orice acord trebuie să includă „garanții de securitate solide și credibile pentru Ucraina”.
În timp ce planul Ursulei von der Leyen privind un fond de 800 de miliarde de euro pentru apărarea europeană a fost susținut de majoritatea statelor membre, poziția UE în privința Ucrainei a întâmpinat opoziția Ungariei. Premierul Viktor Orban și-a reiterat opoziția față de continuarea sprijinului militar pentru Kiev, o poziție izolată printre liderii europeni.
„În acest moment, văd 26 de state membre pregătite să accepte concluziile privind Ucraina”, a declarat un diplomat al UE joi seară. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a recunoscut că obținerea unanimității este dificilă, dar „acesta nu este aspectul cel mai important”. Într-o poziție mai radicală, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a sugerat că, dacă Ungaria nu este de acord, „poate să se retragă”.
Negocieri și compromisuri
Potrivit surselor diplomatice, Ungaria nu susține documentul final din cauza poziției sale față de Ucraina. Totuși, alte state, inclusiv Slovacia, condusă de premierul pro-rus Robert Fico, au revenit asupra poziției lor și și-au exprimat sprijinul pentru concluziile summitului. Acest lucru ar fi fost posibil datorită permisiunii de a continua importurile de gaze naturale din Rusia.
Un alt subiect controversat a fost apelul Kajei Kallas pentru creșterea sprijinului militar european pentru Ucraina, o propunere blocată anterior de Ungaria, dar care a fost reinclusă în documentul final.
Consolidarea apărării europene
Deși nu s-au luat decizii majore în ceea ce privește sprijinul militar pentru Ucraina, liderii UE au fost de acord asupra unor măsuri pentru întărirea apărării europene. Viktor Orban a subliniat că, în timp ce există diferențe în ceea ce privește viziunea asupra păcii, există un consens că Europa trebuie să-și consolideze capacitățile de apărare independent de birocrația de la Bruxelles.
My meetings in France confirmed that while we may disagree on the modalities of peace, we do agree that we must strengthen the defence capabilities of European nations, & these efforts should empower member states rather than Brussels bureaucrats. pic.twitter.com/FDdZTuOnb8
— Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) March 6, 2025Discuțiile summitului s-au concentrat pe cele cinci opțiuni de finanțare propuse de Ursula von der Leyen, evitând temporar subiecte mai controversate, cum ar fi emisiunea de obligațiuni europene pentru apărare și utilizarea activelor rusești înghețate.
Disputele privind cheltuielile de apărare
Un alt subiect de dispută a fost propunerea Germaniei de a relaxa regulile UE privind limitele de cheltuieli guvernamentale pentru apărare. Cancelarul Olaf Scholz a susținut o reformă care să permită țărilor să excludă cheltuielile de apărare din limitele bugetare naționale pentru următorii patru ani, până la un plafon de 1,5% din PIB.
Pentru o lungă perioadă de timp, Germania s-a opus extinderii cheltuielilor bugetare în UE, temându-se că acest lucru ar putea destabiliza zona euro. Totuși, noua schimbare de poziție a Berlinului a provocat reacții mixte în rândul statelor membre. Țările nordice, precum Austria, Suedia și Olanda, au exprimat rezerve, în timp ce Finlanda și Letonia, aflate în apropierea Rusiei, susțin această propunere.
Italia și Franța, care anterior s-au opus inițiativelor germane în domeniul bugetar, acum susțin Berlinul în acest demers, sperând să obțină mai multe concesii în privința cheltuielilor europene.
Deși summitul de joi nu a oferit o soluție finală, subiectul va fi reluat în cadrul reuniunii miniștrilor de finanțe ai UE, programată pentru săptămâna viitoare la Bruxelles.
