Într-un moment cheie al războiului din Ucraina, liderii europeni din așa-numita „Coaliție a celor dispuși” s-au deplasat la Kiev pentru a discuta direct cu președintele Volodimir Zelensky. Tema centrală: propunerea unui armistițiu temporar de 30 de zile. Vizita are loc imediat după întrevederea simbolică dintre Vladimir Putin și Xi Jinping la Moscova, cu ocazia Zilei Victoriei împotriva nazismului.
Cine sunt actorii principali
Printre liderii sosiți la Kiev se numără Emmanuel Macron (Franța), Friedrich Merz (Germania), Keir Starmer (Marea Britanie) și Donald Tusk (Polonia). România este reprezentată de președintele interimar Ilie Bolojan, care participă online. Discuțiile vizează o posibilă încetare temporară a focului, precum și un cadru de securitate internațională pentru Ucraina.
De ce refuză Rusia
Kremlinul a respins categoric propunerea. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că un armistițiu ar oferi Ucrainei un avantaj nedrept, permițându-i să-și refacă forțele și să primească noi livrări de armament. În timp ce Moscova pierde resurse și trupe, Kievul continuă să primească sisteme Patriot și alte arme occidentale – o contradicție care, în viziunea Rusiei, face ca orice pauză să fie un risc strategic.
Ce urmăresc liderii occidentali
Summitul de la Kiev are mai multe obiective:
- obținerea unui acord de încetare temporară a focului
- menținerea sprijinului militar pentru Ucraina
- impunerea de noi sancțiuni economice asupra Rusiei
- explorarea unei posibile forțe internaționale de menținere a păcii
Toate aceste propuneri sunt privite cu suspiciune la Moscova. Kremlinul consideră că Occidentul vrea o pauză tactică care să întărească Ucraina înaintea unei noi faze a războiului.
Ce câștigă și ce pierde Rusia
Din punct de vedere militar și economic, Rusia ar putea beneficia de o pauză: cheltuielile de război se ridică la aproximativ un miliard de dolari pe zi. Dar fără concesii teritoriale sau garanții privind neutralitatea Ucrainei, armistițiul pare lipsit de miză pentru Kremlin.
Mai mult, prezența unei forțe europene în Ucraina ar putea fi interpretată ca un pas suplimentar spre extinderea influenței NATO – o linie roșie pentru Rusia.
România – în poziție de spectatoare
Deși participă formal la discuții, România are o influență limitată în acest moment. Președintele interimar Ilie Bolojan se alătură prin videoconferință, în timp ce alți lideri europeni sunt prezenți direct la masa negocierilor. Poziția viitoare a României în astfel de decizii va depinde de direcția politică aleasă după alegerile prezidențiale.
Propunerea unui armistițiu de 30 de zile reflectă dorința Occidentului de a impune o soluție politică într-un conflict care devine tot mai costisitor. Însă lipsa de încredere, interesele strategice divergente și contextul militar fac ca această inițiativă să aibă șanse minime de reușită. Pentru Moscova, orice pauză fără câștiguri clare este inacceptabilă.
