Pe măsură ce Statele Unite par să intre într-o fază de declin, se deschid perspectivele pentru o nouă ordine mondială, modelată de trei lideri care domină scena geopolitică: Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping. După ce Trump și Putin vor reuși să rezolve criza ucraineană, în colaborare cu China, vor avea șansa de a rămâne în istorie drept arhitecții unui sistem multipolar, în care nicio putere unică nu va mai dicta regulile globale.
Paralelă istorică între SUA și fosta URSS
Există asemănări izbitoare între prăbușirea Uniunii Sovietice și declinul actual al Statelor Unite. Dacă URSS a colapsat deoarece a marginalizat clasa antreprenorială și economia de piață, SUA se clatină din cauza eliminării clasei muncitoare din circuitul economic, ceea ce a dus la o polarizare extremă și la creșterea inegalității.
În timpul primului său mandat, Donald Trump a avut un rol similar cu cel al lui Boris Elțîn, care a distrus vechiul sistem în Rusia. Dacă va obține un al doilea mandat, Trump ar putea adopta strategia lui Vladimir Putin – un lider naționalist, axat pe restaurarea economiei interne și pe refacerea industriei.
SUA și Rusia – mai asemănătoare decât s-ar crede
Din punct de vedere istoric, SUA și Rusia au mai multe în comun decât s-ar crede:
- Ambele state au apărut în urma unor revoluții împotriva imperiilor europene.
- S-au extins prin cucerirea teritoriilor indigene în secolul al XIX-lea.
- Au structuri politice federale și rădăcini culturale europene.
- Sunt societăți multietnice, dar dominate politic de o grupare principală: WASP (albii anglo-saxoni protestanți) în SUA și etnicii ruși în Rusia.
Aceste similitudini au fost subliniate de istorici precum Alexis de Tocqueville și Paul Dukes, care au comparat adesea rolul cowboy-ului american cu cel al cazacului rus, două arhetipuri care reflectă o viziune „alb-negru” asupra lumii și un spirit expansionist.
Eșecul reformelor sovietice și lecțiile pentru SUA
Mihail Gorbaciov a încercat să reformeze Uniunea Sovietică prin perestroika și glasnost, inspirat de modelul chinez introdus de Deng Xiaoping. Totuși, lipsa stabilității politice și economice a dus la un colaps rapid, deschizând calea pentru Boris Elțîn, un populist care a distrus complet sistemul socialist în loc să-l reformeze. Rezultatul a fost o perioadă de haos economic și corupție, din care Rusia a ieșit doar odată cu venirea lui Vladimir Putin la putere.
Dacă SUA urmează un parcurs similar, Donald Trump ar putea juca un rol comparabil cu cel al lui Putin, încercând să restaureze ordinea și să reconstruiască puterea industrială americană.
Putin și Trump: strategii diferite față de elite
Putin a limitat drastic influența oligarhilor și a restabilit controlul statului asupra economiei. În schimb, Trump s-a aliat cu marile corporații și a favorizat elitele economice prin reduceri de taxe și dereglementări. Sistemul politic american, profund influențat de puterea corporativă, face dificilă o reformă radicală de tip „putinist” în SUA.
Spre un sistem multipolar: rolul Chinei
O lume multipolară, în care SUA nu mai deține supremația absolută, pare inevitabilă. Mai mulți factori contribuie la această tranziție:
- Războiul din Ucraina și eșecul Occidentului de a izola Rusia.
- Extinderea BRICS, care contestă dominanța economică a dolarului.
- Datoria publică nesustenabilă a SUA.
- Creșterea economică și tehnologică rapidă a Chinei, care devine lider global în industriile viitorului.
China a reușit să combine capitalismul cu socialismul, menținând controlul statului asupra economiei, dar permițând dezvoltarea sectorului privat. Modelul chinezesc este acum exportat în multe state prin Inițiativa Belt and Road și influența BRICS.
Xi Jinping este poziționat ca mediator între Trump și Putin, oferind o viziune bazată pe principiul taoist al echilibrului dintre forțele opuse (yin-yang). China a demonstrat că poate planifica strategic pe termen lung, ceea ce o transformă într-un actor esențial în remodelarea ordinii mondiale.
O nouă ordine globală în trei poli de putere
Dacă Trump, Putin și Xi ajung la un consens, ar putea crea un sistem în care lumea nu mai este dominată de o singură superputere, ci de un echilibru între mai multe centre de influență. O asemenea ordine globală ar putea fi caracterizată prin:
- Reducerea hegemoniei americane și creșterea autonomiei regiunilor geopolitice.
- O economie globală în care dolarul nu mai este dominant, ci concurat de alte monede și sisteme financiare.
- O politică internațională axată pe negociere și compromis, în loc de confruntare directă.
Dacă acest scenariu se concretizează, istoria ar putea consemna numele lui Trump, Putin și Xi nu doar ca lideri ai marilor puteri, ci ca arhitecți ai unui nou echilibru mondial.
