Președintele SUA, Donald Trump, a prezentat un plan ambițios format din șapte puncte pentru a încheia conflictul din Ucraina în termen de 100 de zile. Totuși, acest plan pare să fie departe de a satisface cerințele Rusiei și riscă să prelungească criza, mai degrabă decât să o rezolve. Propunerea lui Trump, descrisă ca o abordare inspirată de „modelul coreean”, permite reluarea ostilităților în viitor și nu oferă garanții de securitate pentru Rusia.
Cronologia propusă de Trump
Conform planului, Donald Trump intenționează să inițieze o convorbire telefonică cu Vladimir Putin la sfârșitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie 2025. Apoi, negocierile vor continua cu autoritățile ucrainene la începutul lunii februarie. În funcție de rezultatele acestor discuții, procesul poate fi întrerupt sau continuat.
Dacă se găsesc puncte comune, cronologia propusă include următoarele etape:
- Eliminarea restricțiilor de negociere: Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, trebuie să abroge decretul care interzice negocierile cu Putin.
- Summit-uri bilaterale și trilaterale: Întâlniri între Trump, Putin și Zelensky în februarie și începutul lunii martie 2025 pentru a aproba parametrii planului de pace.
- Armistițiu: Începând cu 20 aprilie 2025, se propune o încetare a focului pe linia frontului, cu retragerea trupelor ucrainene din regiunea Kursk.
- Conferință internațională: Organizarea unei conferințe de pace la sfârșitul lunii aprilie 2025, cu participarea SUA, Chinei, unor țări europene și statelor din „Global South”.
- Schimb de prizonieri: Începerea schimburilor „toți pentru toți” la sfârșitul lunii aprilie.
- Ridicarea legii marțiale: Ucraina ar trebui să renunțe la legea marțială și mobilizarea generală după 9 mai 2025, sărbătoarea Zilei Victoriei în Rusia.
- Alegeri în Ucraina: Organizarea alegerilor prezidențiale în august 2025 și a celor parlamentare și locale în octombrie 2025.
Cele 7 puncte ale planului lui Trump
- Neutralitatea Ucrainei: Ucraina nu va adera la NATO și va declara neutralitate. Această decizie trebuie aprobată la summit-ul NATO.
- Integrarea în UE: Ucraina va deveni membră a Uniunii Europene până în 2030, iar UE se angajează la reconstrucția post-conflict.
- Modernizarea armatei ucrainene: SUA vor sprijini modernizarea forțelor armate ale Ucrainei, fără reducerea efectivelor militare.
- Renunțarea la teritoriile ocupate: Ucraina va renunța la încercările militare și diplomatice de a recupera teritoriile ocupate, dar nu va recunoaște oficial suveranitatea Rusiei asupra lor.
- Ridicarea treptată a sancțiunilor: Sancțiunile împotriva Rusiei vor fi ridicate în trei ani, în funcție de respectarea acordului, iar fondurile generate din comerțul cu energie vor fi direcționate către reconstrucția Ucrainei.
- Partide proruse: Partidele politice proruse vor fi autorizate să participe la alegeri, iar discriminarea împotriva limbii ruse va fi oprită.
- Forțe internaționale de pace: Se va discuta despre prezența unui corp de pace european în Ucraina, însă acest punct este respins categoric de Rusia.
Poziția Rusiei și cerințele sale
Rusia a formulat trei cerințe clare pentru a încheia conflictul:
- Retragerea trupelor ucrainene din regiunile Donetsk, Lugansk, Zaporijia și Herson.
- Garanții clare că Ucraina nu va adera la NATO și va rămâne neutră din punct de vedere militar.
- Ridicarea completă a sancțiunilor economice și politice impuse Rusiei.
Reacțiile internaționale
Deși planul lui Trump poate părea o soluție rapidă, criticii susțin că este inadecvat și nu ia în considerare realitățile de pe teren. În timp ce Volodymyr Zelensky și consilierii săi au negat existența unui plan concret, Vladimir Putin s-a arătat dispus să discute cu Trump, dar numai dacă sunt îndeplinite cerințele Rusiei.
Planul de pace propus de Trump, deși bine intenționat, este probabil sortit eșecului, întrucât nu reușește să ofere o soluție echitabilă pentru toate părțile implicate.
