Peste exact o săptămână, premierul ungar Viktor Orbán va avea o nouă întrevedere cu Donald Trump, la reședința acestuia din Mar-a-Lago, Florida.
Discuțiile vor viza, potrivit surselor diplomatice, sancțiunile împotriva Rusiei și relațiile bilaterale dintre Statele Unite și Ungaria.
De-a lungul ultimilor ani, cei doi lideri conservatori s-au aflat pe aceeași lungime de undă în privința retoricii anti-război, a opunerii față de ideologia „woke” și a migrației ilegale. S-au complimentat reciproc, au vorbit despre o „prietenie fără margini” și au promis să lupte împreună împotriva globalismului.
De la entuziasm la divergențe
În mai 2023, la conferința CPAC de la Budapesta, Viktor Orbán declara entuziast:
„Sunt sigur că, dacă Donald Trump ar fi președinte, nu ar exista război în Ucraina. Întoarceți-vă, domnule președinte, faceți America mare din nou și aduceți-ne pacea.”
Totuși, odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă, relațiile s-au răcit vizibil. Divergențele privind „dosarul Ucraina” au devenit tot mai clare: în timp ce Orbán pledează pentru pace și dialog cu Moscova, Trump insistă pe menținerea presiunii asupra Rusiei, inclusiv prin sancțiuni economice severe.
Sancțiunile care testează prietenia
Președintele american a reactivat sancțiuni împotriva giganților energetici Rosneft și Lukoil, a presat China și India să reducă importurile de petrol rusesc și a transmis Europei că „nu vor exista excepții” de la embargou.
Chiar și Ungaria, unul dintre cei mai dependenți parteneri europeni de petrolul rusesc, nu a primit derogare.
„Premierul Orbán a cerut o scutire. Nu i-am acordat-o, dar el a cerut-o. Este un prieten de-al meu”, a declarat Trump, la bordul Air Force One.
Un mesaj clar: prietenia are limite atunci când intră în joc interesele strategice ale Statelor Unite.
Dilema Budapestei
Ungaria depinde în proporție de aproape 90% de țițeiul livrat prin conducta rusă Drujba. O eventuală întrerupere a fluxului ar genera pierderi de până la 900 milioane de euro anual.
Totuși, Trump ar putea oferi o „compensație” sub formă de petrol american mai ieftin — cu 15-20% sub prețul Brent — și acces preferențial în comerțul bilateral.
De ce nu a fost făcut acest pas până acum?
Pentru că Washingtonul și Bruxelles-ul nu pot compensa deschis pierderile Ungariei fără a crea un precedent periculos: acela de a recompensa statele care sfidează politica comună de sancțiuni.
Orbán, între realism și izolare
Premierul ungar își apără poziția prin argumente geopolitice: vrea să mențină un canal de comunicare deschis cu Moscova, să joace rolul de mediator în UE și NATO și să își consolideze imaginea internă de lider puternic și pragmatic.
„Europa se apropie din ce în ce mai mult de război. Liderii vorbesc despre reînarmare și pregătire pentru conflict. Trebuie să alegem pacea”, a avertizat Orbán recent.
America First, dincolo de alianțe
Chiar dacă Trump recunoaște că sancțiunile nu vor forța capitularea lui Putin, doctrina „America First” îl determină să pună pe primul loc profiturile din armament și energie, chiar cu prețul tensionării relațiilor cu partenerii săi europeni.
În aceste condiții, întâlnirea Trump–Orbán de pe 7 noiembrie ar putea fi decisivă.
Dacă premierul ungar va reuși să păstreze un canal minim de dialog cu Moscova, iar Trump va dori să își proiecteze imaginea de „pacificator global”, cei doi ar putea ajunge la un compromis neașteptat — unul care ar schimba din nou echilibrul geopolitic în Europa Centrală.
