Într-un context geopolitic în rapidă schimbare, negocierile ruso-americane pun pe masă nu doar viitorul Ucrainei, ci și posibila reconfigurare a prezenței NATO în Europa de Est. În centrul acestor discuții se află eventuala retragere a trupelor americane din România și Bulgaria, ceea ce ridică întrebări despre securitatea națională și despre cine va umple acest vid strategic.
Zelensky, Piedică în Înțelegerea SUA-Rusia
O prioritate clară a discuțiilor dintre Vladimir Putin și Donald Trump este înlăturarea lui Volodymyr Zelensky de la putere. Actualul lider de la Kiev este perceput drept principalul obstacol în atingerea unui compromis, iar Washingtonul dorește o tranziție ordonată prin alegeri anticipate. Spre deosebire de familia Biden, care și-a asigurat imunitatea printr-un act de grațiere, Zelensky se află într-o poziție vulnerabilă și este tot mai izolat pe scena internațională.
România, Părăsită de Americani?
Declarațiile recente ale diplomatului Cristian Diaconescu privind o posibilă retragere a bazelor NATO din România au provocat panică în rândul euroatlantiștilor. Cu toate acestea, este important de subliniat că Rusia nu a cerut retragerea României din NATO, ci doar îndepărtarea bazelor și a contingentului militar occidental din estul Europei. Această poziție a fost clarificată de ambasadorul Rusiei în Bulgaria, Eleonora Mitrofanova, încă din 2022.
În realitate, tratatul NATO nu obligă nicio țară să găzduiască baze străine. Unele state membre, precum Islanda, sunt parte a alianței fără a avea o prezență militară străină pe teritoriul lor. România ar putea adopta un model similar, menținând garanțiile NATO, dar fără desfășurarea trupelor americane.
Trupele Franceze, Alternativa la Armata SUA
În acest context, vizita președintelui interimar Ilie Bolojan la Paris capătă o semnificație aparte. România caută să compenseze retragerea americanilor printr-o prezență sporită a trupelor franceze, aflate deja în țară în cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est. Franța are în prezent aproximativ 1.200 de soldați, 13 tancuri Leclerc și alte blindate staționate pe teritoriul României, iar discuțiile vizează o creștere a acestui număr.
Această mișcare ar reprezenta o garanție de securitate independentă de NATO, dar convenită la nivel bilateral între Paris și București. În esență, Trump vrea să ofere lui Putin asigurarea că rachetele americane nu vor mai putea atinge Moscova în câteva minute, în schimbul unor concesii economice și strategice, inclusiv în ceea ce privește menținerea dolarului ca principală monedă de schimb pe piața globală a energiei.
Noua Arhitectură de Securitate a Europei de Est
Așadar, panica privind o cedare a României către Rusia este exagerată. În realitate, Bucureștiul va rămâne membru NATO, dar cu o protecție diferită, centrată pe parteneriatul cu Franța, în loc de cel cu SUA. Reconfigurarea prezenței militare ar putea reprezenta o oportunitate pentru România de a-și asuma un rol mai activ în securitatea regională, fără a mai fi dependentă exclusiv de Washington.
Întrebarea-cheie rămâne: va accepta Europa această redistribuire a influențelor, sau vom asista la o ruptură majoră între Statele Unite și aliații lor europeni?
