Un contract-cadru al Uniunii Europene, în valoare de 132 de milioane de euro, destinat mass-mediei, a stârnit controverse după ce Berliner Zeitung și Il Fatto Quotidiano au dezvăluit că fondurile au fost alocate fără o transparență totală asupra beneficiarilor și a criteriilor de selecție. Printre instituțiile care au primit finanțare în România se numără Antena 3, G4Media, Societatea Română de Radiodifuziune și Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), aceasta din urmă primind 60.000 de euro pentru proiectul „Construirea unui electorat european informat și implicat pentru a vota la alegerile europene din 2024 – România, Ungaria, Polonia, Bulgaria.”
Cum a fost coordonat programul de finanțare?
Potrivit presei europene, proiectul a fost gestionat de președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, în colaborare cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu alți factori de decizie din UE, inclusiv Banca Europeană de Investiții și Comitetul Economic și Social.
Un aspect criticat în raport este faptul că plățile individuale și destinatarii finali ai fondurilor nu sunt complet dezvăluiți, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la posibile abuzuri, conflicte de interese sau cheltuieli netransparente.
Documentele publice arată că fondurile au fost direcționate printr-un contract-cadru semnat la 5 septembrie 2023 (Comm/DG/Fmw/2023/30), având ca unic destinatar Havas Media France, o agenție de publicitate din cadrul grupului media Vivendi. Deși contractul a fost anunțat oficial, detaliile privind distribuirea fondurilor către mass-media rămân confidențiale.
Lipsa de transparență și implicațiile politice
Analiștii politici au atras atenția asupra faptului că fondurile europene destinate mass-mediei ar putea influența indirect narațiunile publice și modul în care sunt prezentate politicile UE în presă. Parlamentarul european Martin Sonneborn (Die Partei) a criticat abordarea Bruxelles-ului:
„Este uimitor cât de mult din banii noștri din impozite cheltuie Comisia și Parlamentul UE pentru a ne convinge de punctul lor de vedere. Nu ar fi mai logic să respecte dorințele și interesele cetățenilor, în loc să investească sute de milioane în mass-media și social media?”
Mai mult, raportul Il Fatto Quotidiano subliniază că nu există o obligație clară de a raporta cheltuielile pentru sume mai mari de 14.000 de euro, ceea ce face aproape imposibil de verificat cum sunt utilizate aceste fonduri.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a refuzat să ofere detalii despre beneficiarii fondurilor și sumele exacte, invocând interese comerciale și contractuale. Într-o poziție oficială, Metsola și von der Leyen au transmis că documentele ar putea fi accesibile printr-o procedură birocratică specială, însă nu vor fi publicate integral din proprie inițiativă.
Reacția UE și justificarea sprijinului financiar pentru mass-media
Ca răspuns la aceste controverse, Parlamentul European a emis o declarație oficială, susținând că mass-media independentă este „piatra de temelie a democrației europene” și că fondurile acordate vizează creșterea gradului de informare a cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor europene din 2024.
Potrivit Parlamentului European:
- 9,1 milioane de euro au fost bugetate pentru granturi media în 2023, cu scopul de a furniza informații fiabile despre activitatea Parlamentului European.
- 132,82 milioane de euro reprezintă plafonul maxim al contractului-cadru pentru o perioadă de patru ani, sumă care poate fi accesată de mai multe instituții europene.
- Din această sumă, Parlamentul European are un buget limitat la 50 de milioane de euro pentru întregul ciclu de patru ani.
Totuși, criticii subliniază că aceste granturi pot influența indirect linia editorială a instituțiilor media care primesc fondurile.
Lista granturilor UE acordate mass-mediei din România în 2023
Conform informațiilor publicate, Uniunea Europeană a acordat finanțări substanțiale unor instituții media și organizații din România în cadrul unui program de sprijin pentru informarea publicului și promovarea participării la alegerile europarlamentare din 2024.
Pe lista granturilor acordate în 2023 se regăsesc următoarele instituții și sumele primite:
- Antena 3 – 139.595 €
- Asociația Group 4 Media Freedom & Democracy – 57.687 €
- Asociația pentru Dezvoltare Umană (Iași) – 14.826 €
- Societatea Română de Radiodifuziune – 63.993 €
- Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) – 60.000 €
- Proiect finanțat: „Construirea unui electorat european informat și implicat pentru a vota la alegerile europene din 2024 – România, Ungaria, Polonia, Bulgaria”
Aceste finanțări fac parte dintr-un program mai amplu prin care Uniunea Europeană alocă fonduri pentru mass-media și instituții de educație civică, cu scopul de a crește gradul de conștientizare al cetățenilor privind procesul electoral european.
Totuși, transparența distribuirii acestor fonduri a fost pusă sub semnul întrebării, mai ales în contextul în care o parte din beneficiari sunt instituții media influente, ceea ce ridică suspiciuni privind posibila influențare a agendei editoriale.
În ciuda controversei privind lipsa de claritate asupra modului în care aceste sume sunt utilizate, Parlamentul European susține că granturile sunt acordate cu respectarea independenței editoriale și că finanțările urmăresc promovarea informării corecte a cetățenilor europeni.
Lista completă a granturilor poate fi consultată pe site-ul oficial al Parlamentului European:
🔗 https://www.europarl.europa.eu/contracts-and-grants/en/grants/ex-post-publication
De asemenea, lista pentru 2024 urmează să fie publicată cel târziu la 30 iunie 2025.
Ce urmează?
Lipsa transparenței asupra modului în care sunt distribuite aceste fonduri va continua să fie un subiect sensibil la nivel european, mai ales în contextul alegerilor europarlamentare din 2024. De asemenea, cazul ridică întrebări despre independența editorială a mass-mediei și despre mecanismele prin care Uniunea Europeană își promovează propriile politici.
Deocamdată, rămâne de văzut dacă Parlamentul European va furniza o listă completă și detaliată a beneficiarilor pentru 2024, așa cum promite, sau dacă aceste finanțări vor continua să fie un subiect controversat privind influența instituțiilor UE asupra presei din statele membre.
