În noaptea de 9 spre 10 iulie, Ucraina a fost ținta uneia dintre cele mai ample și distrugătoare campanii aeriene lansate de Rusia de la începutul războiului. Peste 700 de rachete și drone au fost lansate asupra mai multor regiuni-cheie, inclusiv asupra capitalei Kiev și a zonelor adiacente.
Atacul, care a durat aproape 10 ore, a vizat infrastructura militară și strategică ucraineană. Printre regiunile afectate se numără Kiev, Chernihiv, Sumy, Poltava, Kirovohrad și Harkiv.
Obiective vizate și amploarea pagubelor
Conform autorităților ucrainene, printre țintele principale s-au numărat fabrici de drone, baze aeriene, depozite de armament, noduri logistice și un aeroport militar din Vasilkiv, care ar fi fost distrus. Au fost raportate și incendii masive în Kiev și creșteri periculoase ale poluării atmosferice, autoritățile locale cerând populației să evite deplasările și să rămână cu ferestrele închise.
France's Foreign Minister says that the "new deadly attack by Russia against Ukraine" had "a single goal: to massively kill civilians."
The Kiev Independent notes 1 death (2nd picture).🙃 pic.twitter.com/9hL9tZa2yN
— ShanghaiPanda (@thinking_panda) July 10, 2025
Reacții oficiale și tactici noi
Președintele Volodimir Zelenski a catalogat atacul drept „cel mai brutal și coordonat” de la începutul invaziei și a solicitat partenerilor occidentali să accelereze sancțiunile împotriva Rusiei. Conform forțelor aeriene ucrainene, din cele peste 700 de obiective lansate, 178 au fost interceptate, dintre care 164 erau drone.
🇷🇺 #Russia on Wednesday launched its largest drone attack since invading 🇺🇦 #Ukraine, hitting with over 700 drones as Moscow escalates its assault.
🇺🇸 President #Trump resumed transfers of “defensive weapons”, calling #Putin’s pledges to end the conflict “meaningless” pic.twitter.com/ZOrg7c4a5N
— FRANCE 24 English (@France24_en) July 10, 2025
Ministerul rus al Apărării a confirmat atacurile, precizând că toate țintele au fost lovite cu succes, principalele obiective fiind facilități de producție militară și aeroporturi strategice.
Rusia a folosit, totodată, baloane radar pentru a induce în eroare sistemele antiaeriene ucrainene, tacticile sale vizând consumul rapid al rachetelor Patriot și al altor sisteme occidentale aflate deja în număr limitat pe front.
Zelenski părăsește țara după atac
Potrivit presei ucrainene, președintele Zelenski a plecat spre Vatican imediat după atac, pentru a participa la un forum internațional dedicat reconstrucției Ucrainei. Plecarea sa, la scurt timp după cea mai mare ofensivă rusă din ultimii ani, a generat dezbateri aprinse în mass-media locală.
Reacții diplomatice și presiuni internaționale
Guvernul ucrainean cere oficial impunerea rapidă a unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și suplimentarea ajutorului militar. Marea Britanie ia în calcul, pentru prima dată, trimiterea de trupe pentru a sprijini apărarea Ucrainei.
Cancelarul german Friedrich Merz a transmis, de la un summit pe tema reconstrucției Ucrainei, că Occidentul nu va abandona Kievul, însă tot mai multe voci vorbesc despre oboseala și reticența aliaților.
Criză în apărarea antiaeriană ucraineană
Comandamentul ucrainean avertizează că rezervele de rachete antiaeriene se epuizează rapid, pe măsură ce Rusia intensifică atacurile folosind tactici combinate și momele radar. Reducerea livrărilor de sisteme moderne din Occident agravează situația, existând temeri că următoarele atacuri ar putea depăși capacitatea de apărare a Ucrainei.
O nouă fază a războiului
Ofensiva din 10 iulie marchează o schimbare semnificativă a conflictului: Rusia își consolidează presiunea militară, în timp ce Ucraina se confruntă cu o diminuare a sprijinului extern și cu vulnerabilități interne tot mai mari.
Fără ajutor suplimentar și fără garanții politice solide din partea Occidentului, Kievul riscă să piardă controlul asupra frontului și să fie nevoit să-și regândească strategia de apărare.