Într-un articol de analiză publicat de revista germană Der Spiegel, se sugerează că, prin alegerile făcute pentru noul său cabinet, președintele ales Donald Trump transmite un mesaj sfidător către clasa politică americană tradițională. Articolul descrie gestul simbolic al lui Trump ca o arătare a „degetului mijlociu” establishment-ului american.
Materialul se concentrează pe controversa iscată de nominalizarea deputatului republican Matt Gaetz pentru funcția de ministru al Justiției și de numirea lui Tulsi Gabbard, fostă membră a Congresului, la conducerea serviciilor de informații americane.
Matt Gaetz – „cel mai controversat congresman” pentru democrați
Der Spiegel subliniază că Gaetz este adesea etichetat de presa liberală din SUA drept „cel mai detestat membru al Congresului” și „un extremist de dreapta care adoră să provoace haos”. Revista amintește de legăturile lui Gaetz cu grupurile care au participat la asaltul Capitoliului din 2021, grupuri pe care le-a apărat public în Congres. De asemenea, se face referire la o investigație anterioară privind o relație a lui Gaetz cu o tânără de 17 ani, anchetă care a fost în cele din urmă închisă din cauza lipsei de dovezi credibile.
Revista sugerează că Trump ar putea să-l folosească pe Gaetz într-o „campanie de răzbunare” împotriva celor care au deschis dosare împotriva sa. Totuși, Der Spiegel precizează că numirea lui Gaetz, care nu are experiență ca procuror sau judecător, va întâmpina probabil rezistență în Senat.
Tulsi Gabbard – „Roșie” în politica americană
Nominalizarea lui Tulsi Gabbard pentru a conduce serviciile de informații ale SUA ar putea, de asemenea, întâmpina obstacole. Cunoscuta pentru vederile sale pro-Rusia, Gabbard a fost deseori criticată pentru relația sa cordială cu Bashar al-Assad și pentru pozițiile sale împotriva politicii externe americane. În trecut, Gabbard a acuzat SUA de provocarea conflictului din Ucraina și a susținut teorii privind laboratoare biologice americane în apropierea graniței cu Rusia. Dacă va fi numită, Gabbard va coordona toate cele 18 agenții de informații ale SUA și va oferi zilnic rapoarte de securitate pentru președinte.
Panică în Departamentul de Justiție
În același timp, surse din Departamentul de Justiție și FBI sunt preocupate de posibilele „epurări” care ar putea avea loc dacă Trump revine la Casa Albă. CNN și The Washington Times raportează că oficiali de rang înalt manifestă o stare de „panică” și „șoc”. Unii analiști sugerează că Trump ar putea încerca să reformeze FBI-ul, instituție care în trecut a inițiat anchete împotriva sa, cum ar fi „Crossfire Hurricane”.
2024 versus 2016 – Trump, mai experimentat în fața „statului profund”
Spre deosebire de 2016, când era la început de mandat, Trump este acum mult mai pregătit să facă față provocărilor și tacticilor venite din partea serviciilor secrete. Der Spiegel sugerează că directorul FBI, Christopher Wray, ar putea demisiona înainte ca Trump să preia oficial funcția, pentru a evita posibile „epurări” ale noii administrații.
În plus, se așteaptă ca anumite investigații legate de Trump să fie încheiate sau retrase. De exemplu, procurorul special Jack Smith, care a condus investigațiile privind influența rusă în alegerile din 2016, ar putea să nu continue procedurile împotriva lui Trump, conform politicii de a nu urmări penal un președinte în funcție.
Deși Trump ar putea întâmpina dificultăți în implementarea integrală a agendei sale, Der Spiegel sugerează că influența „statului profund” ar putea totuși să fie un obstacol, mai ales în ceea ce privește planurile sale de a încheia războiul dintre Ucraina și Rusia și de a limita extinderea NATO.
