Declarațiile recente ale fostului președinte american Donald Trump, făcute din Biroul Oval, au stârnit ecouri puternice pe scena internațională. Trump a confirmat că negocierile pentru un acord de pace între Rusia și Ucraina includ prevederi legate de o posibilă împărțire a teritoriilor, ceea ce validează afirmațiile anterioare făcute de candidatul român Călin Georgescu într-un interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu.
„Cred că vom avea destul de curând o încetare completă a focului, iar apoi vom avea un contract, iar contractul este în curs de negociere, contractul în ceea ce privește împărțirea terenurilor etc., etc.”, a declarat Trump.
Cenzură și reacții interne: cazul Georgescu – Cristoiu
Călin Georgescu anticipase acest scenariu într-un interviu din 29 ianuarie, când a afirmat că „Ucraina este un stat artificial” și că „împărțirea teritoriilor este inevitabilă”. Declarațiile sale au fost criticate în cadrul unei ședințe a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), unde s-a propus sancționarea emisiunii, în special de către Dorina Rusu și Mircea Toma. Doar intervenția membrului CNA Georgică Severin a blocat o posibilă măsură de cenzură.
În același interviu, Georgescu sugera că România ar trebui să își definească un nou rol strategic, în acord cu realitățile geopolitice. El a menționat regiuni istorice precum Bucovina de Nord și Maramureșul de Nord, evocând conceptul „de la Nistru pân’ la Tisa”, ca o eventuală redimensionare geopolitică în favoarea țării.
Detalii din planul de pace și rolul SUA
Potrivit publicației The Hill, Trump a propus un plan de pace care prevede implicarea SUA în protejarea infrastructurii energetice a Ucrainei, prin preluarea în proprietate a unor centrale electrice. Măsura ar avea rolul de a oferi stabilitate și ar fi corelată cu parteneriate economice strategice, în special în domeniul resurselor minerale.
Consilierul pentru securitate națională Mike Waltz și secretarul de stat Marco Rubio au sprijinit public propunerea lui Trump. Cu toate acestea, președintele ucrainean Volodimir Zelensky a evitat să comenteze direct acest aspect, reiterând sprijinul pentru cooperarea cu SUA și angajamentul pentru pace.
Implicații geopolitice
Negocierile avansează într-un context în care Rusia controlează în prezent aproape 20% din teritoriul ucrainean. Presiunile internaționale pentru o încetare a focului par să ducă la o soluționare care presupune redesenarea hărții regiunii. În acest context, ideile exprimate de Georgescu, anterior respinse de unii actori interni ca fiind radicale, capătă o altă greutate.
Administrația Trump pare hotărâtă să redefinească rolul SUA în Europa de Est, nu doar ca mediator de pace, ci și ca partener economic strategic.
Concluzie
Declarațiile lui Trump nu doar că reactivează dezbaterea geopolitică în jurul Ucrainei, dar oferă și o validare indirectă a punctelor de vedere exprimate de Călin Georgescu. În același timp, reacțiile CNA și tentativele de cenzură ridică întrebări legate de libertatea de exprimare și pluralismul opiniilor în România.
Este tot mai clar că viitoarea arhitectură de securitate a Europei va fi decisă prin negocieri directe între marile puteri, iar România are de ales dacă va juca un rol activ sau va rămâne un simplu spectator în procesul de redesenare a frontierelor est-europene.
