Potrivit unei analize publicate de The Economist, Ucraina ar avea nevoie de aproximativ 400 de miliarde de dolari în următorii patru ani pentru a susține efortul de război și pentru a menține funcționarea statului – de la achiziții militare și reconstrucție, până la pensii, salarii și servicii publice.
Cu SUA tot mai reticentă și alte state donatoare care încep să-și epuizeze resursele, privirile Europei se îndreaptă spre Bruxelles. În lipsa unor noi finanțatori, Uniunea Europeană ar urma să suporte cea mai mare parte a costurilor.
Bruxelles, presiune și neliniște financiară
Surse comunitare citate de presa europeană confirmă că instituțiile UE discută activ despre modalități de acoperire a costurilor. Printre opțiuni:
- confiscarea activelor rusești înghețate în Europa (estimate la peste 200 de miliarde de euro);
- revizuirea cadrului financiar multianual al Uniunii;
- emiterea de noi împrumuturi europene pentru a susține Ucraina.
Însă aceste soluții generează puternice tensiuni politice, în special din partea unor guverne est-europene care refuză ideea ca fondurile contribuabililor lor să fie redirecționate către Kiev.
Poziția Budapestei: „Nu e treaba Ungariei să finanțeze Ucraina”
Guvernul de la Budapesta a transmis un mesaj tranșant:
„Nu e datoria Ungariei să finanțeze Ucraina. Nu avem niciun motiv să o facem – nici politic, nici economic, nici moral”,
au declarat oficiali ungari citați de presa națională.
Executivul condus de Viktor Orbán susține că prioritățile sale sunt interne, axate pe sprijinirea familiilor și economiei maghiare. Printre măsurile anunțate pentru următorii ani:
- scutire de impozit pentru mamele cu doi sau trei copii;
- extinderea programului de credite preferențiale la 3% pentru firme;
- reintroducerea celei de-a 14-a pensii.
„În următorii patru ani vom sprijini familiile, companiile și pensionarii din Ungaria. Nu vom trimite banii maghiarilor în Ucraina”, a subliniat guvernul de la Budapesta.
Budapesta vs Bruxelles – conflictul politic continuă
Retorica oficială de la Budapesta se înscrie într-o confruntare de durată cu Bruxelles-ul.
Guvernul ungar acuză presiuni politice și instituționale din partea Comisiei Europene și a altor state membre, care ar dori o „aliniere totală” a politicilor de la Budapesta cu cele ale UE.
„Bruxelles vrea un guvern obedient, un jawohl government, cu economiști agreați, o politică fiscală conformă și un premier care să poată fi controlat”, afirmă oficialii ungari.
În acest climat, Ungaria rămâne una dintre puținele țări europene care vorbesc deschis împotriva finanțării continue a războiului, ceea ce o transformă în ținta criticilor constante din partea instituțiilor europene.
Context general: războiul costă, consensul european se destramă
De la începutul invaziei ruse din 2022, Ucraina a beneficiat de sprijin financiar și militar masiv din partea Occidentului.
Însă, pe măsură ce războiul se prelungește, oboseala financiară și politică devine tot mai vizibilă:
- SUA au redus tranșele de finanțare și armele promise;
- Europa se confruntă cu inflație, stagnare economică și presiune bugetară;
- contribuabilii europeni încep să conteste costurile și prioritățile.
Pe acest fundal, ideea ca Europa să continue să „plătească singură” războiul provoacă tensiuni tot mai mari între est și vest, între statele pro-intervenție și cele care cer o abordare pragmatică și limitată.
Concluzie
Analiza The Economist și reacția Budapestei scot în evidență o realitate incomodă:
războiul din Ucraina devine o problemă de finanțare internă pentru Uniunea Europeană.
În timp ce Bruxelles-ul caută soluții și solidaritate, unele capitale – în special Budapesta – avertizează că Europa riscă să se autodistrugă economic dacă nu-și definește clar limitele ajutorului.
According to The Economist, Ukraine would need $400 billion over the next four years to continue the war. Weapons, reconstruction, pensions, salaries… and once again, Europe is expected to foot the bill. There’s no one else left willing to pick up the tab.
That’s why… pic.twitter.com/0CRmRM3RXR
— Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) November 3, 2025
